Topul comerţului exterior pe 9 luni

Revista MONEY.ro publică un interesant top al judeţelor, după valoarea exporturilor, respectiv importurilor pe primele 9 luni ale anului curent. Câteva concluzii sunt evidenţiate şi evidente: Bucureştiul este pe primul loc, atât la importuri cât şi la exporturi, dar cu un enorm deficit, Moldova nici nu contează, Argeşul ocupă un loc fruntaş datorită uzinelor Dacia, la fel ca şi Clujul datorită fabricii Nokia, iar Ilfovul, deşi e pe locul 2 la importuri, nici nu apare în primele zece locuri la exporturi. Astfel, adăugând şi Bihorul pe locul zece în topul exportatorilor, în statistică apar unsprezece judeţe + Bucureştiul.
Ce alte concluzii se pot evidenţia:
1. Bucureştiul, cu 3,6 mld. euro exporturi şi aproape 9 mld. euro importuri, este, de departe, cel mai mare importator şi cel mai mare exportator. Dar are şi cel mai mare deficit, de -5,4 mld. euro. Cifrele foarte mari ale valorilor comerţului exterior, în raport cu următoarele clasate sunt explicabile, pe lângă diferenţa mare de populaţie ori statutul de capitală a ţării, prin următoarele:
– cvasitotalitatea specialiştilor români în comerţul exterior locuiau, în 1989, la Bucureşti, sub Ceauşescu comerţul exterior fiind monopolul capitalei; aceştia au putut, după 1989, să-şi pună rapid în mişcare cunoştinţele şi relaţiile astfel încât această activitate a rămas, chiar şi în prezent, dominată de bucureşteni.
– consecinţă a acestei situaţii este şi deficitul comercial uriaş, dar care nu poate fi pus integral pe seama capitalei: mare parte, dacă nu cea mai mare parte, din importurile comercianţilor bucureşteni sunt, ulterior, distribuite în toată ţara, în aşa fel încât în capitală rămâne doar profit şi o cifră negativă în statistici; de bună seamă există o tendinţă de reducere a acestui deficit în măsura în care importurile sunt preluate de comercianţii din zonele consumatoare (aici se impune şi o mică paranteză: numeroase astfel de mărfuri parcurg de două ori drumul prin ţară – de exemplu de la frontiera de vest la Bucureşti şi înapoi la Arad sau la Timişoara, etc., încărcând nu numai costurile şi implicit preţul final, dar şi o infrastructură şi aşa nenorocită)
2. Pe locul doi la exporturi este Argeşul, cu 2,2 mld. euro, datorită uzinelor Dacia. Se impune însă sublinierea că o bună parte din această cifră este produsă de industria furnizoare de materiale, repere, subansamble şi servicii din toată ţara. Cu un import de 1,6 mld. euro, din care o bună parte acoperă necesităţile uzinei de la Piteşti, judeţul se află în acest top doar pe locul şase, cu un sold pozitiv al balanţei comerciale.
La importuri pe locul doi se află Ilfovul, care este doar o anexă a Bucureştiului, considerentele expuse acolo fiind valabile şi în acest caz.
3. Pe locul trei, atât la exporturi cu 1,9 mld. euro, cât şi la importuri cu 1,8 mld. euro, deci cu un sold al balanţei comerciale pozitiv, de + 0,1 mld euro, urmează Timişul, cel mai mare judeţ din vestul ţării şi din Banat, ca populaţie. Judeţul beneficiază de mai mulţi factori care au condus la acest rezultat:
– forţă de muncă puternic calificată, rămasă de pe vremea industriei socialiste; deficitul de resurse umane produs prin emigraţie a fost compensat prin migraţia internă din judeţele Caraş-Severin, Mehedinţi şi din cele moldovene.
– apropiere de frontieră, astfel încât mărfurile provenind din acest judeţ nu folosesc, decât în foarte mică măsură, infrastructura naţională.
– fără să dispună de uzine de talia Dacia sau Nokia, judeţul este profilat pe o mulţime de capacităţi de producţie şi prestări servicii, mici şi mijlocii, care deservesc industria automotive şi pe cea IT din UE, în special din Germania; din păcate aceste capacităţi sunt, mai ales, dintre cele mari consumatoare de manoperă sau potenţiali poluatori.
O situaţie asemănătoare găsim în alte două judeţe de la frontiera de vest, Aradul, pe locul şapte la exporturi, cu 1,03 mld euro şi pe locul 9 la importuri, cu 1,0 mld euro precum şi Bihorul care se află pe locul zece la exporturi, cu 0,7 mld. euro, dar care nu se regăseşte între primii zece importatori.
4. Clujul, beneficiind nu numai de suportul forţei de muncă puternic calificate şi de cel al fabricii Nokia dar, se pare şi de un sprijin politic însemnat, se clasează pe locul patru atât la exporturi, cu 1,5 mld. euro, cât şi la importuri, cu aproape 1,8 mld. euro, deci cu un sold comercial negativ de 0,3 mld. euro.
5. Constanţa, judeţ beneficiind de portul cel mai mare al ţării, are o situaţie oarecum similară Bucureştiului; se găseşte pe locul cinci, atât la exporturi, cu 1,16 mld. euro, cât şi la importuri, cu aproape 1,7 mld. euro, prezintă un deficit comercial de cca. jumătate de miliard de euro, datorat mărfurilor din care o mare parte este redistribuită în ţară.
6. Braşovul, judeţ ardelean din inima ţării, cu un avantaj conferit de tradiţia industrială îndelungată, se clasează pe locul şase la exporturi cu 1,07 mld. euro şi pe locul opt la importuri, cu 1,02 mld. euro, prezentând o balanţă comercială pozitivă.
7. Sibiul, alt oraş ardelean din inima ţării, se află pe locul opt la exporturi, cu 0,94 mld. euro şi pe locul zece la importuri cu aproape 0,9 mld. euro, din nou balanţă comercială pozitivă.
8. Prahova, ultimul oraş regăţean clasat în top zece, ocupă locul nouă la exporturi cu 0,87 mld. euro şi locul şapte la importuri cu 1,33 mld. euro, deci deficit comercial situat către jumătate de miliard de euro.
9. Nu numai judeţele moldovene, dar nici unul dintre judeţele Olteniei nu sunt prezente în top zece. De asemenea Bucovina, nordul şi nord-estul Transilvaniei, precum şi Maramureşul, nu au reprezentanţi.
10. Judeţele din Banat, Partium şi Transilvania prezintă balanţă comercială, în general, pozitivă, semn al unei activităţi orientate spre producţie, în timp ce Bucureştiul şi judeţele din Muntenia şi Dobrogea au, în general, deficite puternice, ceea ce indică o activitate orientată spre import, urmat de distribuţie.