Hărţi istorice. Hartă din Atlasul Schreiber, mijlocul sec. al XVIII-lea

Harta reprezintă teritoriul actualei Românii, divizat în entităţile teritoriale existente la începutul secolului 18.
Este extrasă din Atlasul Schreiber, pag. 147, Leipzig.

Transilvania, Valahia, Moldova, Banatul Timişan, estul Ungariei şi nordul Dobrogei pe o hartă din Atlasul Schreiber, Leipzig, 1730

Teritoriul actual al României pe o hartă din 1730

Titlul original: Neue Kriegs Charte von Siebenbürgen, Moldau, Walachey und dem Temeswarer Bannat verfertiget von  JG Schreiber in Leipzig.
LEGENDA (Erklaerung Der grossen Buchstaben so auf dieser Charte vorkommen.):
S. Siebenbürgen ein Fürstenthum welches das vornehmste Theil dieser Charte ist, wird in 3 Haupt Nationen oder Theile getheilet als (Transilvania, un principat aflat în partea centrală a hărţii, care este divizat în cele 3 naţiuni privilegiate sau părţi):
UL. Das Land der Ungarn (ţinutul ungurilor)
SL. Das Land der Deutschen oder Sachsen darzu gehören absonderlich (ţinutul germanilor sau saşilor, cum mai sunt numiţi)
NL. Das Nösner Land.
B. Das Burzenland
ZL. Das Land der Zeckler (ţinutul secuilor)
Angräntzende Länder sind (ţinuturile limitrofe sunt)
gegen Morgen (la răsărit):
M. Moldau die
T.W. Türckische Walachey (Valahia turcească, adică Ţara Românească)
K.W. Kaeyserliche Walachey (Valahia imperială, adică Oltenia)
gegen Mittag die Walachey und das (la sud Valahia şi):
T.B. Temeswarer Bannat. (Banatul de Timişoara)
gegen Abend das (către vest):
K.U. Köingreich Ungarn (regatul Ungariei)
gegen Mitternacht (către nord):
K.P. Königreich Polen (regatul Poloniei)
Moldau und Walachey haben zu Nachbarn gegen Morgen (Moldova şi Valahia au ca vecini spre răsărit):
Bes. Bessarabia
Bul. Bulgarien
gegen Mitag (către sud):
Bul. Bulgarien und (şi)
Ser. Servien, welches eingetheilet wird in das (care este împărţită în):
K.S. Käyserliche Servien und das (Serbia imperială şi):
T.S. Türckische Servien (Serbia turcească).
gegen Abend das (către vest):
T.B. Temeswarer Bannat und
S. Siebenbürgen
gegen Mitternacht das (către nord):
K.P. Königreich Polen.
Harta se află în domeniul public întrucât drepturile de autor asupra sa au expirat. În Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii şi în alte ţări, termenul dreptului de autor este valabil pe durata vieţii autorului plus 70 de ani.

About nelucraciun

I'm a young spirit in an old body.
Galerie | Acest articol a fost publicat în Banat, Hărţi, Istorie, Timişoara și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

15 răspunsuri la Hărţi istorice. Hartă din Atlasul Schreiber, mijlocul sec. al XVIII-lea

  1. geomarz spune:

    In urma cu vreo 5-6 ani am fost intr-o vizita la Glasgow. Cu o treaba oarecare. Pe unde ma duc, ma opresc obligatoriu intr-o librarie. Deci si in G intru intr-o librarie. Acolo, un stand cu ghiduri turistice ale diferitelor tari. Gsesc si unul al R. Ma uit cu interes. Aveam de ce. Nimic din ce scria acolo nu exista pe melagurile noastre. Nici macar o vaga urma de impartire teritoriala actuala. Uitindu-ma pe harta de mai sus am inteles ca informatiile datau din perioada aceasta, sfirsitul secolului 18…

  2. Sorin Forţiu spune:

    Stimate Domnule Craciun;

    Marin POPESCU-SPINENI, în „Rumänien in seinen geographischen und kartographischen Quellen: vom Altertum bis an die Schwelle unseres Jahrhunderts”, O. Harassowitz, 1987, 392 pg.; p. 317, datează „1735” atlasul „Atlas Selectus von allen Koenigreichen und Ländern der Welt, Zum beqvemen Gebrauch in Schulen, auf Reisen und beij dem Lefen der Zeitungen. verferdget und in Kupffer geftochen von Johann George Schreibern in Leipzig”;
    SZÁNTAI Lajos, în „Atlas Hungaricus 1528-1850”, vol. II, p. 568-569, datează atlasul „(é.n.)” /i.e. „év nélkül”, fără an şi „1749(?)”;
    J. Eugene HORVATH, în „A Canadian collection of Hungarica: Maps & city views, 1493-1817”, Volume 2, Vancouver, 2001, VIII + 159 pg.; p. 102: „Johann Georg Schreiber (1676-1750), engraver and cartographer in Leipzig, Germany, published the Atlas Selectus in collaboration with his father Johann Christoph Schreiber in 1740”. Horvath oferă drept referinţe pe:
    -[Leo] BAGROW, [History of Cartography, Edited (revised and enlarged) by R. A SKELTON, Harvard University Press, London, C. A. Watts & Co.,] 1964, 312 pg.; p. 271.
    -[Carl] MORELAND, [David BANNISTER, Antique maps, Second Edition, Phaidon, Christie’s, 314 pg.], 1986, 314 pg.; p. 88.
    Sächsische Landesbibliothek, Staats- und Universitätsbibliothek Dresden, care oferă atlasul digitalizat la http://www.slub-dresden.de/index.php?id=5363&tx_dlf%5Bid%5D=1425 , menţionează că acesta este din anul „1730”. Acest lucru este imposibil pentru că:
    1. în cartuşul hărţii „Charte von Romanien mit denen Dardanellen. Bulgarien, und Servien. zu finden in Leipzig bey Joh.[anne] Georg Schreibers seel. Vittbe” de la p. [149]-146 a „Atlas Selectus …” se face menţiunea „Joh.[ann] Georg Schreibers seel. Vittbe”. Deci, această hartă a aparţinut văduvei lui Johanne Georg SCHREIBER.
    2. în conformitate cu cartuşul hărţii „Ganz Grichenland gestochen von Joh.[ann] George Schreibern in Leipzig. 1749” de la p. [151]-148 a „Atlas Selectus …”, Johann Georg SCHREIBER încă trăia in anul 1749.
    Deci, când a murit Johann Georg SCHREIBER? Marianne und Werner STAMS, în articolul „Der Kartograph, Kupferstecher und erste sächsische Kartenverleger Johann George Schreiber aus Neusalza-Spremberg 1676-1750”, publicat în „Neues Lausitzisches Magazin. Zeitschrift der Oberlausitzischen Gesellschaft der Wissenschaften”. Neue Folge, nr. 7 (2004), Präsidium der Oberlausitzischen Gesellschaft der Wissenschaften, Görlitz / Zittau, Verlag Gunter Oettel, ISBN 3-932693-83-3, 184 pg.; pp. 110-137, menţionează data morţii sale drept 31.07.1750.
    Deci, „Atlas Selectus …” a fost publicat doar după luna iulie 1750.
    Personal, nu cred ca au existat alte ediţii ale „Atlas Selectus …” anterioare acestei date.

    Sa auzim numai de bine!

    • nelucraciun spune:

      Mulţumesc, domnule Sorin Forţiu!
      Ca întotdeauna sunteţi foarte riguros şi foarte bine documentat. Vă invidiez!
      Totuşi, ca an al redactării hărţii, cred că putem lua în considerare anul 1730, sau măcar cel târziu anul 1739. Pentru că după 1739 nu mai exista KS, Serbia imperială. Şi nu cred că putem asimila această hartă cu hărţile medievale pe care regăsim informaţii demult depăşite sau chiar inventate.

  3. Sorin Forţiu spune:

    Cred ca harta „Neue Kriegs Charte von Siebenbürgen, Moldau, Walachey und dem Temeswarer Bannat verfertiget von JG. Schreiber in Leipzig” se refera la razboiul dintre otomani si imperiali din 1736-’39. Deci, nu poate fi decit posterioara anului 1736. Putem specula la infinit asupra acestui aspect DAR, in acest caz (pt. ca harta nu este datata direct), singura datare exacta posibila este anul aparitiei atlasului (post iulie 1750).

    Sa auzim numai de bine!

  4. Toate hărţile sunt destul de valoroase dar nu-mi explic de unde vine imposibilitatea de a avea acces la ele pentru cei care scriu istoria. În speţă, subsemnatul, lucrez la un istoric al satelor Tunarii Vechi şi Tunarii Noi care actualmente depind de comuna Poiana Mare din judeţul Dolj, România, şi nu pot intra în posesia unor hărţi vechi care ,,vorbesc” despre geneza acestor locuri. De câţiva ani buni încerc să intru în posesia Hărţii Ruse ediţiile I şi II din 1835 ţi respectiv 1853 precum şi a altor hărţi vechi ale Valahiei, dar nu reuşesc sub nici-o formă. Copii xerox ale acestor hărţi, ar trebui să fie integrate de cei care scriu isoria unor localităţi sau zone, în lucrările pe care le întocmesc. Mulţumim pentru înţelegere şi sprijin. Cu mult respect, prof.Daniel Popescu.

    • nelucraciun spune:

      Eu nu cred ca cineva tine secrete aceste harti. O multime sunt, acum, disponibile si pe Internet. Altele se afla prin arhivele statului. Va faceti o legitimatie – aratati ca lucrati la o carte monografica si nu vad de ce sa nu o primiti – astfel puteti consulta hartile, le puteti si fotografia contra unei taxe modice. Pentru harti care se afla numai in arhive din strainatate, situatia difera de la institutie la institutie. Unele realizeaza, contra unei taxe, copii pe hartie pentru solicitanti. Apoi sunt si o multime de DVD-uri cuprinzand colectii de harti vechi. Trebuie depistate si cumparate. Nu cred ca cineva care dispune de timp si ceva bani, inarmat cu multa rabdare, sa nu aiba acces la asemenea harti. Sunt si site-uri care vand asemenea harti originale, de asemenea se pot cauta pe e-bay.
      Va doresc succes!

    • Dan spune:

      Buna ziua,
      eventual puteti gasi aici materialul cautat de Dvs.: romaniaforum.info.
      Numai bine, Dan

  5. Marian spune:

    Foarte interesante opiniile prezentate mai sus. Sunt convins de valoarea preocuparilor dumneavoastra. Cu un singur lucru nu ma impac: ce aiurea curge Dunarea pe harta de mai sus ! Ori, cred eu, nu poti face trimitere la un document de o „acuratete” indoielnica. Prezentarea scanului de mai sus, in contextul unor discutii exacte (definirea de teritorii, populatii, popoare etc), nu face decat sa argumenteze ipoteze ptr. „neaveniti”, ceva de genul „vedeti ca am dreptate”. Pe de alta parte, revizionismul teritorial bazat pe date de pe vremea „regretatului Gallileo” este o manipulare grosolana la care nu trebuie raspuns. Scopul iredentismului este tocmai de a aduce in atentie o anume problema ca, mai apoi, sa strige: „Ahaa !… vedeti, avem dreptate !” Sa nu ne lasam provocati, iar oamenii de cultura, istoricii si nu numai, trebuie sa dea dovada de mare responsabilitate in afirmatiile pe care la fac. Ce rost are determinarea ADN-ului; sa se demonstreze ca „noi am fost inaintea ta” ?!? (mi-aduce aminte de „cine pleaca la plimbare pierde locul de onoare” de pe vremea copilariei). Adevarata solutie este dezvoltarea economica prin mobilizarea fortei reale de munca fizica si intelectuala. Reformam tot timpul, punem pe liber capacitatile Romaniei si forta de munca bine pregatita, facem jocurile celor care ne acuza de lipsa de toleranta, dar ei au „case de toleranta cu marfa-n geam” etc, iar in final ne plangem: „asa-i la noi in Romania”. Cercetarea istorica, adevarul istoric lipsit de partinitate, reprezinta un deziderat, insa nu trebuie amestecat, cred eu, cu problemele pe care trebuie sa le rezolve politica si care are la baza exclusiv „supravietuirea”, adica dezvoltarea economica. Din pacate nu avem politicieni de valoare. Nu am intentionat sa supar pe nimeni, deci cine se simte lezat, il rog sa ma scuze !

  6. nelucraciun spune:

    Nu prea inteleg. Adica sa tinem secrete niste documente numai pentru ca ni se pare ca pot fi interpretate de rauvoitori? Nu suntem singuri pe planeta. Opiniile circula, informatia circula. Scuze, oi fi eu mai greu de cap, dar, marturisesc, nu prea inteleg pledoaria dvs.

    • Marian spune:

      Scuze, nu m-am facut inteles. Este f greu intr-un spatiu extrem de limitat sa-ti expui un pdv. Subiectul in sine este f interesat. Nu sunt specializat in domeniul carto. si nici in istorie. Sunt insa nascut mai demult iar istoria pe care am invatat-o la scoala a fost o istorie in date. Totusi, stiu ce este o harta. Harta prezentata este „o dovada” neclara. Chiar din titlu se precizeaza ” Harta noua a razb din Transilvania, …” , iar cursul Dunarii este probabil cel din anii 1700, caci nu corespunde cu cel actual. Pdv-ul meu este ca nu trebuie antamata o dezbatere teritoriala prezenta, pe date vechi. Oare argumentul ca „stramosii mei au fost inainte imi da dreptul sa te imping mai incolo, caci eu am fost inaintea ta pe aceste teritorii „este suficient. Sau poate ca n-am inteles corect scopul si obiectivele acestui blog.

  7. nelucraciun spune:

    Cursul Dunarii marcat pe harta este unul aproximativ, reflectand cunostintele vremii. Pornind de la aceste inexactitati dvs. negati hartii orice valoare. Ea are o valoare istorica, reflecta realitati ale momentului, inclusiv impartirea administrativa a Transilvaniei pornind de la densitatea natiunilor pe anumite teritorii. Tinuturile populate de secui sunt si astazi cam tot alea. Scaunele sasilor sunt de decenii doar istorie – sasii au plecat in tara de origine. Ungurii erau distribuiti prin toata Transilvania, dar erau locuri unde aveau o densitate mai mare. Romanii, imprastiati prin tot Ardealul, aveau si ei regiuni unde dominau, ca populatie, la modul absolut. Nu am incercat sa demonstrez nimic prin aceasta harta, am considerat-o doar ca pe un simplu document istoric, care nu are de ce sa fie ascuns. Recunosc, totusi, ca, desi am o anumita varsta si am trait din plin vremurile ceausescului, nu sunt adeptul istoriei oficiale a acelor vremuri. A continut o doza insemnata de partizanat.

    • Marian spune:

      Cred ca imi va face placere sa comunic pe aceasta tema. Sunt fost militar, acum pensionar. Hartile imi sunt deosebit de familiare si chiar ma fascineaza. Probabil insa ca mai sunt necesare anumite reglaje de comunicare. Va fac cunoscute urmatoarele date: sunt roman (si ma mandresc cu asta), ortodox, nu sunt nationalist, n-am nimic impotriva acelora care conlocuiesc cu noi in Romania, ba chiar cred ca suntem complementari. Dar nu permit nimanui sa ponegreasca romanii care dau numele tarii Romania. In actualul context international, dezbaterile teritoriale nu au decat un scop meschin – banii.

      • nelucraciun spune:

        Bun, aratati-mi si mie unde sunt ponegriti romanii pe acest blog. Si ce dezbateri teritoriale gasim tot aici.
        Si sa stiti ca partea istoric-documentara este apreciata chiar in mediul stiintific. Avem link, catre aceasta parte, de pe site-ul CIMEC si de pe blogul CIMEC. Avem comentatori din mediul stiintific, recent chiar am publicat un studiu pe teme cartografice la solicitarea autorului.
        Ca mai avem aici cate un articol polemic pe teme politice, asta nu face parte din capitolele istorico-documentare ale blogului.
        Iar partea de gradinarit constituie un refugiu din fata mizeriei prezente in politichia si in media damboviteana.

      • Marian spune:

        O sa revin asupra unei parti din cele ce am spus. Incerc sa ma conexez la punctele dumneavoastra de vedere FARA A VA ADUCE NICIUN FEL DE ACUZE. Am ajuns pe blog-ul dvs dintr-un site pe FB care avea ca prim plan recenta demonstratie a „secuimii” de la Tg Mures. Acest lucru ar putea explica un oarecare conflict de idei. Harta prezentata, precum si comentariile, aveau un ‘iz” de „hai sa fim sinceri”. Probabil de aici sa apara antagonismul. Frecventez adesea anticariatele din Buc. Intr-una din peregrinari, am sesizat la Dalles o harta in vitrina, despre care mai auzisem vorbindu-se. Ceva cu Romania la sud de Bulgaria …Doi tineri se oprisera langa mine si comentau: „Ai vazut ma, astia au dreptate !” Cu douazeci de ani in urma, gasindu-ma la Vilnius, impreuna cu mai multi colegi multinationali, printre care si un ungur, am vazut la o biblioteca dintr-un camp universitar, o carte veche de istorie. Din pacate, fiind doar o vizita, respectva carte nu a putut fi studiata, si nici rasfoita. Ceea ce pot sa va spun este ca era deschisa la o reprezentare a Europei pe cand „Lituania era un mic imperiu”. Deh !… ne gaseam in Vilnius. Printre tarile reprezentate erau si principatele romane, alaturi de Ungaria etc. Un coleg a facut urmatoarea observatie: ” ia uite ce mica este reprezentata Ungaria pe langa Transilvania !”. Colegului ungur nu i-a venit f bine si a incercat s-o dreaga in mod nationalist. Din pacate fumigena explodase, colegii ne mai dindu-i atentie. Inca odata, va rog sa nu mi-o luati in nume de rau. Daca considerati ca va lezez in afirmatii, trimiteti-mi un „negativ” fara nicio justificare, si nu voi mai frecventa blog-ul dvs. Despre sera, chiar imi place. Si eu detin un teren langa Buc si mai fac din cand in cand cateva „chestii”.
        Va doresc o zi excelenta!

      • nelucraciun spune:

        Pe vremea cand nu exista Romania de astazi, ci doar Valahia, Moldova, Transilvania si tinuturile adiacente, la sud de Bulgaria exista, intr-adevar, o Romania, adica tara romanilor, adica o ramasita a Imperiului Roman, fara nici o legatura, decat asemanarea de nume, cu Romania moderna.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s