Ce se întâmplă cu pământurile nelucrate? Picătura care umple paharul dezastrului PDL.

Guvernul Boc, strâns cu uşa crizei, caută bani şi în piatra seacă.
Nu prea i-a reuşit cu veniturile nesimţite, ăştia, nesimţiţii, nu se joacă, atacă fără ezitare în justiţie şi, de cele mai multe ori, câştigă. În schimb a reuşit să strângă obolul de la cei mulţi şi necăjiţi. Nu i-a reuşit cu pensionarii, pentru că s-au opus beneficiarii unor pensii nesimţite, a umflat TVA-ul, să plătească tot omul. Cei puţini şi avuţi, dar mai ales cei mulţi şi nevoiaşi.
Nu a prea reuşit cu salariile nesimţite plătite de stat, dar a tăiat toate salariile cu 25%, atât aceluia care încasa salariu nesimţit, cât şi aceluia care abia-şi ducea zilele.
Deşi însăşi preşedintele ţării declarase că fondurile de salarii ale bugetarilor vor fi reduse cu 25%, s-au tăiat şi salarii, au fost daţi şi o mulţime de oameni afară, au fost tăiate prime, sporuri, etc., tot ce se putea tăia. Cu cât, oare, s-a redus fondul de salarii? În mod sigur cu mult mai mult decât cei 25% declaraţi iniţial de preşedinte.
Cum nici aşa guvernul nu a reuşit să strângă suficienţi bani pentru buget, mai coace una, demnă de evul de mijloc şi de anii dictaturii (staliniste) a proletariatului: Impozitarea sau amendarea proprietarilor care-şi lasă pământul nelucrat. Vezi aici şi aici .
Patru milioane de lei vechi trebuie să scoată din buzunar fiecare român pentru fiecare hectar de pământ nelucrat!
Să vedem cine sunt proprietarii de pământ nelucrat:
1. Bătrâni cărora li s-a retrocedat pământul confiscat de regimul comunist, odată cu celelalte mijloace de producţie: atelaje, alte animale, unelte agricole, instalaţii, etc. Numai că, odată pământul înapoiat, s-a uitat de mijloace necesare pentru lucrul acestuia. Astfel încât mulţi dintre ţărani au scăpat repede de povară, vânzând pe (mai) nimic. Cei care l-au păstrat, deşi îşi doresc să-l lucreze, nu mai pot.
2. Mulţi dintre bătrânii reîmproprietăriţi s-au retras, încet – încet, sub glie. Au rămas urmaşii acestora, noii proprietari. Aceştia nu s-au ocupat, majoritatea, la viaţa lor, de agricultură. Lipsiţi de pământul luat cu japca de comunişti, au plecat la oraş, îngroşând rândurile proletariatului, funcţionărimii şi intelectualităţii. Unii, nostalgici sau în aşteptarea unor preţuri mai bune, au păstrat pământul moştenit. Din păcate nu-l lucrează, munca lor este la oraş, nici nu se pricep, nici nu găsesc arendaşi, nici nu au bani.
3. Cei care au cumpărat, pe mai nimic, pământ de la categoriile 1 şi 2. Mari speculanţi funciari. Cei mai mulţi veniţi din UE, care ştiau că la ei acasă hectarul de pământ nelucrat este subvenţionat şi care, după intrarea României în uniune şi-au recuperat rapid investiţia. Pe seama uniunii şi pe seama statului român. Adică pe seama noastră. Speră în continuare subvenţii, speră să revândă în profit.
Acum guvernul vrea să scoată bani de la aceste trei categorii. Ce se poate întâmpla?
Cei din categoria 3 se vor descurca. Vor acţiona statul în justiţie, vor tergiversa, iar în final vor câştiga. E clar că dreptul proprietarului de a se folosi cum crede de proprietatea sa e violat.
Cei din categoria 1 şi 2 nu prea au alternative. Vor abandona pământul, în cel mai bun caz îl vor vinde pe nimic. Pentru că nu au de unde plăti. Nici impozite uriaşe, nici amenzi, nici avocaţi. Iată de ce am scris, mai sus, că această iniţiativă a guvernului este demnă de evul de mijloc sau de dictatura (stalinistă) a proletariatului. E chiar mai rea decât jaful comuniştilor. Măcar atunci, ca membru al GAC, ţăranul rămânea, formal, proprietar pe o părticică din averea colectivului. Şi mai putea spera. Iar speranţele sale s-au împlinit, într-un final.
Dar acum nu mai este loc pentru speranţă. Pământul vândut pe mai nimic nu se va reîntoarce niciodată. Situaţia este similară cu cea a caselor cumpărate, pe mai nimic, de către statul comunist român, de la cetăţenii care părăseau legal ţara. Deşi s-a retrocedat cam tot ce s-a putut şi chiar ceva pe deasupra, această categorie nu a primit nimic înapoi. Pentru că a vândut. Chiar dacă prin constrângere. Chiar dacă pe mai nimic. Pentru unii mumă, pentru alţii ciumă (Vezi purcoiul de case naţionalizate, vândute, pe mai nimic, chiriaşilor. Sau chiar de cele construite din banii tuturor cetăţenilor, date aproape gratis unora.).

Cam asta doreşte şi guvernul astăzi. În loc să găsească şi să aplice măsuri prin care tot mai mult din pământul nelucrat să intre în circuitul productiv, el dă cu parul. Din nou, pentru unii mumă, pentru alţii ciumă. Oricine ştie să dea cu parul. Legea sau o minimă decenţă, sau frica de Dumnezeu, îi opresc pe cei mai mulţi să o facă. Dar guvernul României se pare că nu se sfieşte. Dacă nu ştie să ia măsuri legale de stimulare a agriculturii, n-are decât să-şi declare incompetenţa şi să-i lase pe alţii. Sau să-şi pună gândirea la contribuţie. Pentru că parul e unealta tâlharilor, iar unealta miniştrilor e mintea.
În final aş dori să pun doar trei întrebări guvernului:
A. De ce nu îi impozitează suplimentar pe proprietarii locativi care deţin mai mult decât spaţiul normal de locuit al familiei şi care nu închiriază excedentul, că doar e criză de locuinţe în ţara asta. Mă refer la proprietarii de palate şi la speculanţii imobiliari care au cumpărat / construit proprietăţi în scopul revânzării? Dar mai ales mă interesează răspunsul la întrebarea
B. De ce nu-i impozitează suplimentar pe cei care au cumpărat, pe mai nimic, capacităţi de producţie de la statul român şi care au dat oamenii afară, au închis activităţile, au revândut sau au dărâmat ca să construiască mall-uri şi supermarket-uri, sau care încă le păstrează, pur şi simplu, după ce şi-au scos de n ori pârleala vânzând mărfurile şi materialele din magazii, utilajele din hale, mai ales sub formă de fier vechi?
C. De ce nu-i impozitează suplimentar pe cei care au cumpărat, pe mai nimic, case ori apartamente naţionalizate sau case construite de stat şi le-au revândut apoi cu un profit uriaş?
Ştiu că guvernul ţării mele nu va răspunde la aceste întrebări. Dar mai sper că se va gândi bine, înainte să pună în practică aberanta măsură preconizată. Pentru că rezultatele ar fi, oricum, infime faţă de răul imens pe care îl vor produce.

Iată, după ce am încheiat rândurile de mai sus, citesc în blogosferă:
„Suntem martorii tacuti ai unui nou colonialism. Cei bogati cumpara mari proprietati agricole de la cei saraci. Unele proprietati pentru a cultiva hrana popoarelor lor, altele pentru a produce bio-compustibil, tampenia zilelor noastre! Şeful Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), Jacques Diouf, a avertizat că această creştere controversata în oferte de teren ar putea crea o formă de “neocolonialism”, in care statele sărace produc hrană pentru cei bogaţi, în detrimentul propriilor lor oameni flamanzi. Libia si-a asigurat 250 de mii de hectare de teren agricol din Ucraina. China a început să exploreze oferte de terenuri în Asia de Sud si Africa. Qatar are planuri sa inchirieze 40 de mii de hectare de teren agricol de-a lungul coastei Keniei pentru fructe si şi legume.”
Asta dorim, ca şi pământul care a mai rămas în mâna românilor să intre în stăpânirea altora, să fim, în final, o adunătură de Ioni fără ţară? Pentru că numai atât îi duce mintea pe cei aflaţi, vremelnic, la cârmă?

Update 18 – 19 ian. 2011 – câteva reacţii la intenţiile guvernanţilor:

Glăvan, Bogdan – Impozitarea pământului nelucrat, pe Standard.ro
Bibire, Razvan – Sa mai punem un impozit!, pe Contrasens
Roncea, Victor – Revista Presei: Cu ce-l mai ”arde” Guvernul pe român, pe Victor Roncea Blog
Selaru, Dan –România obiectivă: Teren arabil, pe România Obiectivă
DEZBATERE Reacţia fermierilor faţă de introducerea impozitului pe terenurile agricole nelucrate, pe Recolta.eu
Petraşco, Maria –Cu ce-l mai ”arde” Guvernul pe român: Taxa pe pârloagă, de zece ori mai mare decât impozitul pe terenul lucrat, pe Ziare.ro
Davidescu, Lucian – 3 argumente pro şi 3 argumente contra impozitului pe terenul nelucrat, pe voxpublica
Impozitarea pământului nelucrat, în logica exproprierii, pe gandeste.org
Avram, Ioan – Amenda de 400RON/hectar pamant nelucrat? O decizie cu mari consecinte…, pe Ioanavram’s blog
Crăciun, Nelu – Impozitaţi suplimentar şi pe cei cu două case, sau forţaţi-i să închirieze a doua casă! E corect?, un extras din articolul meu, pe Recolta
Crăciun, Nelu – Link articolul meu pe ubix.ro
Varga, Viorel – Taxa pe pămantul nelucrat, un bir cu iz de expropriere, în Graiul Sălajului
Sabau, Angela – Propunerea de impozitare a terenurilor nelucrate, inca o palma data celor din mediul rural, în Informaţia zilei, Maramureş
Despre terenurile agricole nelucrate – culegere de articole în ziare.com
Radu, Mihaela – Taxa pe pârloagă se aplică și proprietarilor de pășuni și pajiști, articol din Capital despre ultimile evoluţii în problema exproprierii pământului
Impozit sau amendă pentru terenurile agricole neîngrijite?– articol publicat pe tvr.ro, cu numeroase comentarii
Rudnitchi, Constantin – Smecheria numita supraimpozitarea terenurilor nelucrate, o analiză la obiect a problemei!
Duicu, Cristian – Pământul nelucrat: este bine să fie amendaţi proprietarii de terenuri agricole?, o alta incercare de analiză a problemei, în urma recentelor ieşiri la rampă ale lui Valeriu Tabără!