Chipuri peste vremuri: Paorii (1)

Paori se autodenumeau ţăranii din Banat. Cuvântul provine din germanul Bauer = ţăran.
Iată o fotografie redând o familie extinsă, trei generaţii, de paori din Banat. Îmbrăcaţi în portul tradiţional de la începutul secolului XX, aproape nealterat de elemente de import. Inscripţia ţesută pe cotrânţa tinerei neveste – Victoria Cincu – plasează originea acestei familii undeva în zona Buziaşului. Fotografia a fost scanată după originalul păstrat într-o colecţie particulară din Timişoara.

Alte imagini din arhivele de familie ale paorilor bănăţeni puteţi vedea în ciclul Paorii.

About nelucraciun

I'm a young spirit in an old body.
Galerie | Acest articol a fost publicat în Banat, Foto, Istorie, Social, Timişoara și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

10 răspunsuri la Chipuri peste vremuri: Paorii (1)

  1. octaaa spune:

    Foarte interesante pozele astea vechi.

    Dar stii ce poze vechi cred ca ar fi foarte interesante(interesante prin prisma faptului ca romanul de rand habar nu mai are cum era atunci)? Cele din secolul XVIII si inceputul secolului XIX, cand boierii purtau celebrul caftan, binis, fermenea, excentricul calpac, etc.

    Acum la subiect : de ce purtau barbatii locului mustata? Era o moda a locului sau era ceva de influenta maghiara(seamana mult cu mustatile secuiesti)?

    • geomarz spune:

      1.Fotografiile sint cu tarani pentru ca noi ne cam tragem din tarani si nu din boieri.
      2. De ce puratu barbatii mustati ? Asa era moda pe atunci. Brbatul avea mustata. Copilul nu avea. Mustata era un semn de maturitate. Mosul meu a purtat toata viata mustata si a murit in 1976. Cei din generatia lui, la fel.

  2. nelucraciun spune:

    Mustaţa nu este apanajul unui popor. Dealtfel, în Banat, din vremea ocupaţiei otomane şi pînă către sfârşitul sec. XVIII, nu prea era picior de ungur. Cei vreo 2000 de bănăţeni aparţinând acestei etnii, pomeniţi de statisticile oficiale imperiale, populau colţul nord-vestic al provinciei, acel 1% din Banat care astăzi este în Ungaria.
    În ceea ce priveşte „pozele” „din secolul XVIII si inceputul secolului XIX”, acestea erau mult mai rare, pentru că fotografia încă nu se inventase.
    Mi-ai dat, oricum, o idee bună, trebuie să caut în jungla de pe hard, am imagini din acea perioadă, chiar dacă nu cu boieri aşa cum au fost în Walahia şi Moldova, totuşi cu oameni ai acelor vremuri.

  3. Octavian Radu spune:

    Fireste ca in 1770 nu erau fotografii🙂 Dar am vazut ca ai mai pus poze cu o harta de exemplu. Presupun ca fotografia e noua, harta fiind doar cea veche🙂

    • nelucraciun spune:

      Da, aşa este: orice imagine pe hârtie este fotografiată (scanată) în scopul reproducerii.
      Am restaurat şi pregătit pentru postare încă o imagine a unei familii de paori, de astă – dată din Şoşdea, Caraş – Severin.

      • Daniel Popescu spune:

        Buna seara, Domnule Nelu Craciun
        Linkurile cu fotografii vechi sunt nmaipomenit de utile pentru inscrierea in lucrarile istorice pe care le intocmesc cercetatorii.
        In speta, mi-ar fi si mie necesare cateva fotografii vechi din sud-vestul Olteniei unde se afla satul meu natal Tunari si pentru care, de cativa ani scriu istoricul acestuia.
        Va multumesc mult pentru ajutorul ce mi l-ati dat prin trimiterea unor linkuri de harti. Nu am reusit pana acum sa intru in posesia unor imagine a hartii lui Schwant cu o rezolutie mai buna sa se poata citi numele satului meu Popesti de langa Pojan (Poiana), Saka,…
        Cu sanatate, pe curand!
        Daniel Popescu (danielpopescu4@yahoo.com)

      • nelucraciun spune:

        Mă bucur, domnule Daniel Popescu pentru interesul manifestat pentru fotografiile vechi. Din păcate în colecţia mea se află o singură fotografie din Oltenia, o pereche de miri fotografiaţi într-un studio din Turnu Severin în perioada interbelică.
        Cât priveşte imagini din Tunari, de ce nu căutaţi la oamenii din sat, ori la urmaşi ai acestora stabiliţi în alte locuri, sigur veţi gasi cateva fotografii pe care să le scanaţi şi să le utilizaţi la monografie. Am văzut monografii de sate cuprinzând zeci de fotografii vechi.
        Din păcate multe dintre arhivele familiale în care se păstrau documente, inclusiv fotografii vechi, s-au distrus în cursul procesului de migrare la oraş sau în alte regiuni.
        Oricum, niciodată nu şti de unde sare iepurele. Uite, eu, recent am primit pentru scanare un lot de fotografii vechi, între care un album cuprinzând zece imagini din Nădrag, Timiş – imagini de pe uliţele satului. Din păcate nu am reuşit (încă) să datez imaginile, dar în mod sigur sunt dinainte de primul război mondial. O hartă precum cea pe care o căutaţi nu am încă. Dar sper.

  4. geomarz spune:

    Pozele sint facute intr-un interior care nu li se potriveste. Probabil al salonului de fotografie unde au fost pozati. Tarasturile sint tipice pentru zona…

  5. Pingback: O buna colectie de fotografii cu valoare documentara, in serial « Ioanavram's Blog

  6. Tiberiu marcovici spune:

    Referitor „paori”
    Echivalentul in olandeza a fermierului german „bauer” si al taranului banatean „paore”este cuvantul „boer”.Exista si o rasa de capre provenite din Africa de Sud numita in engleza „Boer Goat”care se pare ca nu-i straina de fermierul olandez „boer”avand in vedere ca o buna parte din emigratia europenilor din sec.XVIII in Africa de Sud a fost de origine olandeza.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s