Decupajul a fost realizat utilizând harta Le Royaume de Hongrie ou se trouvent La Transilvanie, La Moldavie, La Valaquie, L’esclavonie, La Bosnie, La Servie et la Bulgarie & C. chez Chiquet, A Paris, 1719.
Extras din harta Chiquet, 1719
Traseul Dunării la vărsare este astfel reprezentat ca şi când Canalul Dunăre – Marea Neagră ar fi existat. În realitate, pentru că în epocă se considera că Dunărea se varsă în Marea neagră doar prin două braţe, acesta era braţul sudic. Sunt prezentate şi opiniile din antichitate după care Dunărea se vărsa prin 5 braţe (Strabon), şase (Ptolemeu) sau şapte (Ovidiu).
Harta este remarcabilă prin mulţimea de localităţi reprezentate.
Pentru cele trei ţări româneşti, Transilvania, Moldova şi Valahia este indicată suma pe care fiecare trebuia să o plătească drept tribut sultanului.
Harta prezentată se află în domeniul public întrucât drepturile de autor asupra sa au expirat. În Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii şi în alte ţări, termenul dreptului de autor este valabil pe durata vieţii autorului plus 70 de ani.
Nelucraciun's Blog 
Tot la istorie veche as pune si vestigiile arheologice din Berzovia despre care mi-ati scris pe ferumul Banaterra.
Ati putea sa postati fotografiile pe care le-ati facut acolo?
Ciudat, ce semnificatie o avea Remetea? Si de unde vine numele ? Trebuie sa fie o denumire comuna a ceva…
Sunt atâtea aşezări Remetea:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Remetea
O posibilă explicaţie o găsiţi acolo. O Remete dispărută s-a aflat în hotarul Berzoviei. Acolo s-au descoperit ruinele unei biserici din zid, aparţinând probabil nobililor de Remetea. Nu am vizitat aceste ruine, doar am citit despre ele.
Materialele despre Berzovia aşteaptă să redactez un articol pt. Banaterra. Am fost acolo în pivniţa unei case vechi, despre care proprietara, văduva lui Ioşca Grecu, spunea că a fost vizitată şi cercetată de marele arheolog C. Daicoviciu. Acesta ar fi afirmat despre zidurile pivniţei că sunt antice. Asta ar însemna că locuinţa femeii are, parţial două milenii! O remarcă legată de numele Ioşca Grecu. La Berzovia nu se foloseşte forma Iosif sau Ioţa, ca ăn alte sate bănăţene, ci împrumutul din maghiară Ioşca. Iar pentru Alexandru se foloseşte un alt maghiarism, Şani! Iar porecla, Grecu, destul de răspândită în comună, arată că un ascendent al acestora a fost aromân.
Şi acum fierul plugului scoate din grădina femeii cărămizi romane. Am văzut şi am fotografiat două grămezi. Femeia mi-a arătat şi locul unde a săpat C. Daicoviciu.
Si in Visag au fost facute prin 1967-8 niste sapaturi arheologice de catre cei de la Timisoara. S-au identificat niste zone de locuire romana de dupa retragerea aureliana. Nivelul respectiv este foarte jos.
Nu am reusit sa regasesc pe undeva rapoartele acestor lucrari.
M-am adresat muzeului din Lugoj. Femeia care se ocupa de el habar nu are de asa ceva.
Tot Banatul este plin de relicve ale istoriei antice.
La Sacosul mare, de linga Visag, de exmplu, a fost descoperit cel mai mare tezaur dacic de aur. Spre surprinderea mea, colanele de aur erau decorate cu liniile frinte intretaiate pe care le stiam din copilarie ca ornament pe trechelita cu care Baba rasucea firele…
La Visag s-au descoperit vestigii ale culturii Basarabi. Cred că săpăturilr au fost făcute, pe la 1960, de arheologi de la Muzeul din Lugoj.
Iată ce scrie pe internet:
1. Vestigii preistorice.
a) Punctul Valea Bogarului.
În albia râului s-a descoperit, în anul 1965, la confluenţa Pârâului Bogaru cu Pârâul Satului, o piesă din cremene databilă în paleoliticul superior, dar şi o aşezare aparţinând aceleiaşi perioade.
b) În hotarul localităţii se află o aşezare neolitică.
c) Punctul Sălaşul cu Paie.
La est de localitate, pe terasa de la poalele Dealului Bogarului, s-a descoperit o aşezare aparţinând culturii Coţofeni.
d) Punctul Brük sau Bric.
Materialele arheologice de epoca bronzului de aici s-au descoperit pe un teren plantat cu meri, pe ambele laturi ale şoselei Lugoj – Reşiţa, înaintea intersecţiei acestuia cu drumul comunal spre Vişag, şi se încadrează în partea timpurie şi mijlocie a perioadei epocii bronzului.
Aici se află şi o necropolă de incineraţie care conţine şi elemente hallstattiene.
e) Punctul Dealul Satului.
La 2,5 km de localitate, în punctul Râtul Scăii, s-a descoperit o aşezare hallstattiană (Basarabi).
f) Punctul Dealul Ţăpuşa.
În acest punct se află o aşezare hallstattiană de tip Gornea – Kalakača şi Basarabi.
2. Vestigii daco-romane.
a) Punctul Ţarina Bătrână.
Pe panta Văii Rodaice se află zgură şi materiale ceramice încadrabile între secolele III-IV d.Chr.
b) Pe o terasă a Pârâului Ciuca, la circa 2 km nord de răscrucea drumului Sacoşu Mare – Vişag, s-a descoperit ceramică de secolele III-IV d.Chr. şi zgură.
c) La 1 km nord de drumul spre Vişag a fost descoperită o aşezare daco-romană.
d) La 1 km de crucea aflată pe drumul Vişag – Reşiţa, la 200 m sud de drum, pe un platou, se află urme de cuptoare de redus minereul de fier şi daco-romane. [106]
3. Movile de pământ.
a) Punctul Gomile.
La SV de sat, sunt semnalate trei movile de pământ de dimensiuni impresionante (înalte de 8-10 m şi cu diametre cuprinse între 60 şi 80 m).
b) La aproximativ 1 km nord de drumul care uneşte satul cu şoseaua Lugoj – Reşiţa, după o curbă spre stânga a drumului de exploatare 23.03, se află trei movile de pământ cu aspect artificial, cu diametrele de aproximativ 4 m şi înălţime de 0,75 m.
4. Descoperiri monetare.
a) În zona Văii Cinca s-au descoperit monede romane târzii.
b) Punctul Crucea lui Dica.
Pe panta Dealului Vlădoane, la NV de sat, s-au descoperit trei monede de secolul IV d.Chr.
c) Pe panta aceluiaşi deal s-a descoperit întâmplător o monedă de la Probus.
Recunoaşteţi topicele? Într-adevăr la Visag sub glie geme de istorie.
Tezaurul conţinând piese de podoabă din aur, găsit la Sacoşu Mare este mai cunoscut. A fost descoperit în anul 1961 în via mătuşii lui Nicolae Dascăl din localitate.
Descoperirea se datează la începutul perioadei hallstattiene (prima epocă a fierului).
Cum le-ati gasit ?
EU am cautat si nu am reusit sa dau de ele.
O sa le pun pe forumul Visagului.
Multumesc.
E simplu. L-am întrebat pe uica Google: Visag, arheologie.
Primul răspuns a fost acesta:
http://arheologie.ulbsibiu.ro/publicatii/bibliotheca/banat/v.htm
Cautaţi litera V – Vişag (aşa scrie în carte). Sunt şi trimiteri bibliografice. Poate doriţi şi reuşiţi să consultaţi cărţile respective.
L-am mai intrebat si eu mai demult si n u mi-a spus nimic.
L-am intrebat si acum citeva minute si am ajuns la adresa respectiva…
mare lucru si Google asta !?
Multumesc, oricum.
Da. Recunosc Denumirile. Locurile le stiu mai putin.
Valea acee se numeste Bogariu, Piriul care trece prin sat (notat ca Piriul Satului) este cunoscut sub numele de Vina.
Dar harta asta o ştiţi?
Face parte din prima ridicare topografică a imperiului.
Dinainte de sistematizarea tereziană a satelor. 1769-1772. Case împrăştiate. Ceva denumiri topografice.
Aici e punctul de plecare spre întreg Banatul, Partium şi Transilvania:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ridicarea_topografic%C4%83_iozefin%C4%83
NU. Nu le stiam.
Visagul acela este cu totul altul decit cel pe care-l stiu. Padurile din jurul lui au disparut de mult. Chiar inainte ca bunicii mei sa se nasca. Est o peveste cu niste unguri care au depsdurit dealurile… dar o sa o spun pe forum.
Stiu locul „La Bric”. Piriul care merge spre Sacosu Mare se numeste Cinca.
La acele trei monede din secoul IV mai trebuie adaugate soua care sint la mine… Si or mai fi altele pierdute printre lucrurile lu’ Tambrea, fostul bibliotecar al satului…
Nu stiu Crucea lu’Dinca, dar o sa intreb.
Cele 3 movile artificiale nu stiu sa le localizez…
In curtea noastra, cin am sapat fintina, la vreo 2 metri adincime am trecut printr-un strat de pamint ars si carbune…
Sapaturile s-au facut cu siguranta dupa ’60 cam in perioada pe care am precizat-o. Eram la liceu. Eu am facut liceul intre 1964 si 68. Unul dintre verii mei a lucrat ca zilier acolo si a ramas cu ideea de a studia istoria. Nu a reusit.
Cremenea aceea sustine ca a gasit-o un localnic pe nume Petru Pele, locul fiind denumit „La TIgani”.
Multumesc, inca o data pentru tot !
Ati scis:
„Iată ce scrie pe internet:”
La ce adresa?
Cu ce cuvinte da cautare ?
La intrebarile astea va raspunsesem mai sus: ieri la ora 20.08 – cam al saselea comentariu la acest articol
Am gasit abia in dimineata aceasta raspunsul. Multumesc.
Nu m-am obisnuit sa caut raspunsurile la intrebari. Le caut, inca, in ordinea cronologica a postarilor.
Am pus pe Forum ceea ce am pprimit de la dumneavoastra.
Am incercat sa intru pe sit-ul cu harta aceea de secol 18 si mi-a dat „interzis”.
Harta am vazut-o, dar situl original nu.
La adresa asta v-a dat interzis?
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ridicarea_topografic%C4%83_iozefin%C4%83
Ma mir. Este roWiki, site public 100%!
Insistati. Pot fi ceva probleme cu conexiunea sau cu softul dvs.
Foarte interesanta harta. Chestia cu varsarea Dunarii este chiar foarte interesanta. N-am avut niciodata habar ca Dunarea ar fi fost vreodata astfel reprezentata.
Ce ma mira e ca nu apar raialele de la Turnu si de la Giurgiu.
De subliniat mi se mai pare faptul(dupa cum de altfel se vede lesne si din harta) ca in trecut Basarabia era numele dat doar partii de sud a Moldovei de peste Prut. Adia Bugeacului.
In privinta sumei care trebuia de platit sultanului, aceasta era de fapt o mica parte din banii care se duceau catre imparatia turceasca.
Tributul era plata oficiala. Insa, din ce am auzit, neoficial se mai dadeau inca de vreo doua ori pe atat pasalelor si vizirilor.
„Tributul era plata oficiala. Insa, din ce am auzit, neoficial se mai dadeau inca de vreo doua ori pe atat pasalelor si vizirilor.”
De acolo ni se trage nivelul de corupţie care la noi face parte din normal…
Si ni se mai trage ceva.
Azi, un buget dintr-o tara normala porneste de la capitolul Venituri, pe baza caruia se construieste si capitolul Cheltuieli.
Pe vremea aia, bugetul principatelor pornea de la Cheltuieli. Atatia bani trebuie sa dam tribut, atata vizirilor, etc. Si de-abea dupa ce se calculau cheltuielile se stabileu si sursele de venit.
Deci functiona pe dos fata de un buget normal.
Ei bine, aceasi lucru il observ si acum pe la guvernantii nostri. Intai isi stabilesc cam ce cheltuieli fac, dupa care umfla din pix veniturile.
Din păcate cam asta se petrece!