Renaşterea sălbăticiei pe ogoarele şi fâneţele patriei

Circulăm, cu toţii, pe drumurile patriei. Indiferent dacă ne aflăm la munte, la deal sau pe câmpii, ochiul nostru nu trece indiferent peste terenurile lăsate în voia naturii, de ani sau chiar de decenii. Dincolo de vegetaţia ierboasă şi de tufişurile care le năpădesc, este remarcabilă regenerarea spontană a pădurilor pe fostele ogoare şi fâneţe. Defrişate intensiv în ultimele două secole, pentru a face loc agri-culturii, pădurile îşi recuceresc, încet şi sigur, teritoriile. Mama – natură, dacă nu este deranjată, revine în forţă. Alături de vegetaţia spontană proliferează şi fauna specifică locurilor, până nu demult retrasă în puţinele zone sălbatice care se păstraseră neatinse.

Întotdeauna am crezut în puterea de renaştere a sălbăticiei. M-am bucurat, privind ogoarele şi fâneţele neîngrijite, pentru noua şansă care este oferită naturii. Natură care să protejeze ogoarele oamenilor şi casele oamenilor de calamităţile naturale care bântuie în ultimele decenii: inundaţiile şi seceta.

Iar noile zone sălbatice vor constitui, desigur, noi atracţii: turism de aventură, vânătoare, drumeţii în sălbăticie.

Iată că presa ne semnalează o iniţiativă de repopulare cu sălbăticiuni a unor întinse zone din răsăritul şi apusul Europei, între care Carpaţii meridionali şi Delta Dunării. Rewilding Europe, proiect finanţat de Loteria Naţională Olandeză îşi propune, totodată, redesenarea unei economii rurale puternic ancorată în natură.

Se crede că, până în 2020, suprafaţa terenurilor abandonate pe continent să ajungă la 30 de milioane de hectare. Deocamdată, în afara celor două regiuni din România, programul mai vizează şi alte zone din peninsula Iberică, Carpaţii de nord, Croaţia.

În tot răul sălăşluieşte şi un bine!

Articolul a fost preluat în Acum.tv

Actualizare 1
Aflăm din presă că în clasamentul ţărilor cu potenţial în turismul de aventură, realizat anual de către Universitatea „George Washington” din Washington (SUA), Asociaţia internaţională a turismului de aventură (Adventure Travel Trade Association) si firma de consultanţă Vital Wave Consulting, România este clasată pe locul 9 din 160 de ţări.

About nelucraciun

I'm a young spirit in an old body.
Galerie | Acest articol a fost publicat în Economie, Istorie, Natură, Social, Sport și etichetat , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

15 răspunsuri la Renaşterea sălbăticiei pe ogoarele şi fâneţele patriei

  1. Petru Clej spune:

    Domnule Crăciun, aș putea prelua acest articol în revista ACUM, http://www.acum.tv, evident cu menționarea sursei?

    Mulțumiri anticipate,

    Petru Clej

  2. geomarz spune:

    Stiu si eu daca ata este solutia ?
    Poate ca, partial, da.
    Numai ca trebuie stiut ca omul primitiv a de venit cultivator pentru ca simplul cules din Natura nu era suficient pentru sustinerea alimentara a populatiei progresiv mai numeroase…
    Respectul Naturii, da, cu asta sint de acord.

    • nelucraciun spune:

      Dacă citiţi cu atenţie cele scrise, vedeţi că nu pomenesc de nici o soluţie. Doar constat ce se petrece. Şi, în contextul în care natura sălbatică, al cărei habitat a fost continuu restrâns, mai ales în ultimele două secole, câştigă un pic de teren, de ce să nu mă bucur? Oare opiniile exprimate de oamenii deştepţi, ori de câte ori ne lovea o calamitate, o inundaţie, o alunecare de teren, o secetă, nu la defrişările fără socoteală se refereau în primul rând?
      Dacă acum avem o şansă de restituire a unor teritorii sălbăticiei, este oare cazul să ne întristăm?

      • geomarz spune:

        Natura se regenereaza. Evident. Daca este lasata inpace se reechilibreaza.
        O gramada de culturi , infloritoare odata, au fost inghitite de luxurianta vegetatie de aiurea.

  3. Hronic spune:

    Ministerul Agriculturii incearca anul acesta sa ii depisteze prin satelit pe proprietarii de terenuri agricole necultivate pentru a-i amenda cu 400 de lei pe hectarul necultivat conform unei stiri din februarie 2011.
    Sigur ca natura are o capacitate uriasa de regenerare. Conform unui documentar difuzat de Discovery Channel, daca umanitatea ar disparea, chiar urmele existentei noastre nu s-ar mai vedea dupa cateva decenii.

  4. Hronic spune:

    Si aici avem o stire mai detalita despre incercarea de amendare a detinatorilor de terenuri cultivate.

  5. Hronic spune:

    Este evident ca avem un sistem care utilizeaza standarde multiple si ca intentia este foarte clar anuntata, si anume disparitia micii proprietati agricole.

    • nelucraciun spune:

      Dar în ce condiţii? Pe nimica!
      Cine sunt beneficiarii? Clientela politică!
      Clar, nu?
      Dar suntem puţin off topic.

    • geomarz spune:

      Disparitia micii porprietati agricole prin instrainarea ultimei palme de pamint dela cei mai saraci dintre detinatorii lui. Adica donarea lui catre oricine numai ca sa scape de al si de amenzile aberante care se vor impune.
      Palestinizarea Romaniei este pe drumul cel bun.
      In curind, ca sa te asezi pe o margine de drum dintre doua proprietati ale unor imbecili din afara tarii, va trebui sa ai aviz special…

  6. Octavian Radu spune:

    Se vede ca sunteti ecologist🙂. Si eu sunt. Mi-ar placea mult sa respir un aer cat mai curat, iar pe jos sa vad din ce in ce mai putine gunoaie.
    Apropos, azi nu am fumat nici o tigara. Si sper sa reusesc sa ma las🙂

    Vazusem intr-un ziar, mai acum vreun an o statistica despre nivelul impaduririi din toate tarile Uniunii Europene. M-a socat sa vad ca Romania este in a 2-a jumatate(iar in spatele Romaniei fiind numai tari fara zona montana sau tari destul de aride).

    Ori o reimpadurire ar fi chiar binevenita. Dar ramane de vazut daca chiar asa va fi.

    • nelucraciun spune:

      1. Important este să nu o fumaţi pe prima.
      2. Eu am văzut pâlcuri de salcâmi şi de frasini groşi cât mâna, pe terenuri necultivate de 20 de ani. Este adevărat că am văzut, în unele din aceste pâlcuri, şi oameni cu topoare. Dar nu au reuşit să taie decât o parte.
      Mi-e teamă, însă de utilajele moderne ale agri-culturii.
      Din păcate am văzut şi terenuri infestate cu jungle de tufişuri alohtone invazive (de ex. arbustul originar din sud-vestul american, amorfa arbustivă (amorpha fruticosa L.)) care pun în pericol vegetaţia autohtonă.

    • geomarz spune:

      Ciudat.
      Puteti da un link pentru informatiile de mai sus ?

      • nelucraciun spune:

        1. Ştiu asta din experienţă proprie.
        2. Şi asta tot de acolo ştiu. Pâlcuri de salcâmi, de exemplu, puteţi vedea pe ogoare necultivate de pe marginea drumului judeţean Timişoara – Buziaş dar şi în multe alte locuri din ţară.
        Sămânţa de amorfă este dusă, de exemplu, de pârâul Salcia din Buziaş, apoi de pârâul Şorcan / Şurgani până la vărsarea în râul Timiş, la sud de satul Dragşina. Urmează Timişul, în aval de vărsarea Şurganului, probabil până la Dunăre şi mai departe. Planta a fost cultivată în scop ornamental, cu decenii în urmă, în parcul staţiunii Buziaş, dar şi în alte locuri din ţară. Este deosebit de invazivă. Albiile vectorilor purtători, dar şi ogoarele învecinate care au fost vreodată inundate şi nu au fost arate, sunt astăzi infestate. Cred că mai am, pe undeva, nişte imagini. În urmă cu câţiva ani contribuisem la un articol despre această plantă în roWiki:
        http://ro.wikipedia.org/wiki/Amorf%C4%83_arbustiv%C4%83
        Sunt şi alte linkuri pe care le găsesc acum cu uica Google:
        http://apiardeal.3xforum.ro/post/1651/1/amorfa/ – f.f.interesantă mica discuţie între apicultori, confirmă teoria mea cu vectorii.
        http://assets.panda.org/downloads/raport_de_activitate.pdf – descărcaţi acest fişier dacă doriţi să aflaţi cum se luptă pe Dunăre cu această plantă
        Sunt şi alte referinţe, întrebaţi-l pe uica Google care astăzi îl aniversează pe Brâncuşi.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s