Hărţi istorice. Extras din harta De l’Isle, 1703, cuprinzând teritoriul actual al României

Încă un extras dintr-o hartă a Ungariei şi „a ţărilor care, altădată, depindeau de aceasta”, alcătuită de Guillaume de l’Isle, geograf al Academiei regale de ştiinţe. Autorul indică, în calitate de surse, hărţi vechi, imprimate şi manuscrise, corectate cu ajutorul observaţiilor contelui Marsigli.
Marsigli a fost reprezentantul habsburgilor în comisia de trasare a frontierei cu Imperiul otoman şi a fost considerat, în epocă, o autoritate în privinţa cartografiei zonei în discuţie.

Extras din harta Ungariei şi a ţărilor care, altădată, depindeau de aceasta,

Fragment extras din harta lui Guillaume De l'Isle, Paris, 1703

Harta este presărată de o mulţime de notiţe interesante despre localităţile sau locurile geografice reprezentate.
Astfel, sunt arătate cele cinci intrări, dinspre Ungaria, în Transilvania, ţară înconjurată de munţi, precum şi două pasaje dinspre Valahia. Pe Dunăre sunt indicate ruinele podului lui Traian, iar despre Turnu Severin scrie: „Tchermicch sau Ville Noire, altădată reşedinţa hospodarului Valahiei”. De la podul roman este arătat un drum despre care scrie că este „restul unui vechi drum roman”. În Vallee d’Harzag sunt menţionate ruinele Ulpiei Traiane. Despre Buchoreste (Bucureşti) scrie că este „reşedinţa hospodarului Valahiei”. Sunt reprezentate două guri ale Dunării, Keli (Chilia), la nord şi Carahirmen, la sud, traversând centrul Dobrogei. Oraşul Chiustange sau Proslaviza (Constanţa) este reprezentat în unghiul sudic format de acest braţ al fluviului şi litoralul Mării Negre. Sud-estul Moldovei, notată cu toponimul Budziac sau Bessarabie, este arătată ca fiind în stăpânirea tătarilor. Despre Hus (Huşi) cartograful scrie că „este populat mai mult de unguri decât de valahi”, iar despre Kotnar sau Kotinara (Cotnari) menţionează că „este celebru pentru vinurile care se produc acolo”.
Harta prezentată se află în domeniul public întrucât drepturile de autor asupra sa au expirat. În Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii şi în alte ţări, termenul dreptului de autor este valabil pe durata vieţii autorului plus 70 de ani.

About nelucraciun

I'm a young spirit in an old body.
Galerie | Acest articol a fost publicat în Banat, Hărţi, Istorie și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

7 răspunsuri la Hărţi istorice. Extras din harta De l’Isle, 1703, cuprinzând teritoriul actual al României

  1. Octavian Radu spune:

    Sud-est-ul Moldovei(Bugeacul) se numea intr-adevar Basarabia.
    Nu inteleg de ce rusii au botezat intreagaMoldova de peste Prut drept Basarabia.
    Si nu inteleg de ce si noi, romanii(fie din dreapta fie din stanga Prutului) folosim termenul de „basarabeni”.

    La Husi nu m-as fi gandit niciodata ca erau mai multi unguri decat romani. Desi sincer sa fiu, cred ca autorul exagereaza.

    PS : Cand ne gandim ca pe vremea aia speranta venea tocmai de la rusi…

    • nelucraciun spune:

      Probabil prin extindere. Dacă partea sudică a teritoriului s-a numit aşa, au extins denumirea.
      În ceea ce priveşte Huşii, este vorba de o situaţie de acum peste 300 de ani, poate şi mai veche. Pentru întocmirea hărţii au fost utilizate şi surse mult mai vechi. Oricum, nu putem contesta prezenţa maghiară în Moldova. Ciangăii, chiar dacă nu sunt de origine maghiară, au fost influenţaţi de aceştia. Cum altfel decât prin coabitare îndelungată.
      Ungurii sunt cunoscuţi printr-o mare putere de asimilare. Câteva mii de oameni veniţi din stepele Asiei, decimaţi de luptele pe care le-au dat pentru teritoriu şi pentru pradă, au reuşit să formeze un popor în care gena originară nu mai este prezentă decât în mică măsură. Popor care însă vorbeşte limba adusă din Asia. Şi asta în condiţiile în care limba oficială în regatul sfântului Ştefan a fost, vreme de secole, latina.
      Sunt însă convins că şi poporul valahilor a avut o putere similară de asimilare. Astăzi, în Banat, întâlneşti români neaoşi, greco-ortodocşi, purtând nume de familie cu rezonanţă puternic maghiară. Este, aceasta, o enigmă a istoriei.

  2. Octavian Radu spune:

    Pai ceangaii ce sunt? Eu stiam ca sunt tot maghiari.
    Dar ei nu sunt mai degraba asezati in partea de Vest a Moldovei? La granita cu Transilvania? In Bacau, Neamt.

    Da, ungurii i-au au avut o putere f.mare de asimilare. Si intr-adevar, probabil ca si romanii.
    Apropos de Banat, pe acolo au stat o buna perioada de timp gepizii, nu? Oare chiar sa fi murit acesti germanici cu totul? Caci desi urme nu au lasat deloc, poate cine stie, putin sange gepid o mai curge prin Banat.

    • nelucraciun spune:

      Prin Banat s-au perindat numeroase neamuri din Eurasia, vreo picatura din sângele lor s-o fi transmis până azi. Despre ciangăi există două teorii principale, părerea mea că nu s-a tranşat încă. O teorie spune că ar fi unguri influenţaţi masiv de moldoveni, altă teorie spune că ar fi moldoveni parţial maghiarizaţi, un rol important jucând aici biserica romano-catolică.
      Nu am scris că ciangăii ar fi trăit la Huşi. Ci de maghiari, că e posibil să fi trăit acolo acum trei sau mai multe secole. Vorbeam de ciangăi în contextul maghiarilor din Moldova. Să nu uităm că, iniţial Moldova a fost o marcă a regatului maghiar.

  3. Octavian Radu spune:

    Da, asa este. Orasul Baia din Moldova a fost intemeiata de unguri si de sasi, nu?

    In tara romaneasca, primul oras – Campulungul a fost intemeiat tot de sasi si de unguri.

    PS : Termenul de „oras” vine din maghiara(ei intemeind primele orase) , termenul de „targ” vine din slavona(slavii populand in special vaile raurilor), iar termenul de „sat” vine din latina(valahii ramanand mai izolati).
    Coincidenta sau nu… nu se stie🙂

  4. foaet interesanta harta asta , mai ales datorita informatiilor referitoare la dobrogea de azi …tulcia si celelalte sunt extrem de interesante …estuarul care ulterior antipa l-a transformat in lacul razim…! interesant….

  5. nelucraciun spune:

    Ce părere aveţi de cursul de apă asemănător parcursului de astăzi al canalului Dunăre-Marea Neagră?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s