În coada Europei…

A fost publicat raportul EUROSTAT referitor la produsul intern brut al Uniunii Europene, defalcat până la nivel de regiuni, pe anul 2008.
PIB este prezentat atât în cifre absolute, pe întreaga uniune, pe ţări, pe macroregiuni şi pe regiuni, atât în cifre absolute, în cifre absolute pe locuitor cât şi procentual, calculat la paritatea puterilor de cumpărare.
Cifrele sunt rezultatul calculelor defnitive.
Cel mai interesant indicator este, după părerea mea, produsul intern brut ponderat, exprimat procentual faţă de media europeană. Acesta se întinde pe o plajă foarte largă, de la un minim de 28%, pentru regiunea Severozapaden din Bulgaria la un maxim de 343 % pentru Inner London.
Raportul prezintă toate datele in extenso, dar şi două clasamente, al celor mai bogate 20 de regiuni şi al celor mai sărace 20 de regiuni. Pentru noi este deosebit de interesant clasamentul celor mai sărace regiuni, aici încadrându-se, alături de noi, majoritatea regiunilor Bulgariei, dar şi un număr impresionant de regiuni din Ungaria şi Polonia. Voi defalca clasamentul în două părţi. Prima parte cuprinde cele mai sărace zece regiuni, având un PIB pe locuitor ponderat sub 40% din media EU 27. Aici sunt incluse numai regiuni din Bulgaria şi România, cu excepţiile locurilor 9 şi 11 care sunt ocupate de regiuni din Polonia:
1 Severozapaden (BG) – 28%
2 Nord-Est (RO) – 29%
3 Severen tsentralen (BG) – 30%
4 Yuzhen tsentralen (BG) – 30%
5 Yugoiztochen (BG) – 36%
6 Sud-Vest Oltenia (RO) – 36%
7 Severoiztochen (BG) – 37%
8 Sud-Est (RO) – 39%
9 Podkarpackie (PL) – 39%
10 Sud-Muntenia (RO) – 39%
11 Lubelskie (PL) – 39%

Toate regiunile Bulgarei, cu excepţia uneia singure, sunt incluse între cele mai sărace unsprezece regiuni ale UE. De asemenea aici se găsesc cele patru regiuni româneşti din vechiul regat, mai puţin regiunea bucureşteană, precum şi două regiuni din Polonia.
Între regiunile situate în partea „bună” a clasamentului celor mai slabi nu se mai află nici o regiune bulgărească, în schimb găsim regiunea de nord-vest a României şi Transilvania propriu-zisă. Alături de acestea mai sunt patru regiuni din Ungaria şi încă trei din Polonia. De remarcat, Transilvania stă mai bine decât fiecare dintre cele patru regiuni ungureşti situate în această parte a clasamentului. Doar două dintre regiunile ungureşti stau mai bine decât Ardealul, cu procentaje în gama cuprinsă între 50% şi 60%.

12 Észak-Magyarország (HU) – 40%
13 Észak-Alföld (HU) – 40%
14 Podlaskie (PL) – 41%
15 Nord-Vest (RO) – 41%
16 Warmińsko-Mazurskie (PL) – 42%
17 Dél-Alföld (HU) – 43%
18 Dél-Dunántúl (HU) – 44%
19 Centru (RO) – 45%
20 Swietokrzyskie (PL) – 45%

Dintre regiunile României, regiunea Vest cuprinzând Banatul şi teritorii adiacente acestuia (nordul judeţului Arad şi judeţul Hunedoara) nu este inclusă în clasamentul săracilor Europei dar este în apropiere cu un PIB pe locuitor ponderat cu puţin peste jumătate din media europeană: 51%.
Excepţia o constituie regiunea Bucureşti-Ilfov situată peste media europeană: 113 %. Există cel puţin trei explicaţii pentru cifrele regiunii bucureştene:
– Numeroase sedii de firmă sunt concentrate aici. Indicatorii sunt raportaţi de sediul central deşi activitatea multora se desfăşoară în capacităţi de producţie situate în ţară.
– Ponderea activităţii de comerţ exterior este, de asemenea, concentrată aici deşi beneficiarii sunt răspândiţi în întreaga ţară
–  Populaţia oficială a Bucureştiului este mult mai mică decât cea reală. Calculul s-a raportat la populaţia din statistici, adica cea oficiala

Desigur cifrele pentru anul 2010, pe care le vom avea la dispoziţie peste doi ani, vor fi şi mai mici. În timp ce majoritatea ţărilor europene au ieşit rapid din recesiune sau nu au fost deloc în acea zonă economică, România se zbate încă pe la minimul graficului.

About nelucraciun

I'm a young spirit in an old body.
Galerie | Acest articol a fost publicat în Banat, Economie, Istorie, Social și etichetat , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

17 răspunsuri la În coada Europei…

  1. Pai cu Boc prim-sinistru pana in 2012 si cu Basescu presedinte pana in 2014, avem toate sansele sa fim deppasiti de bulgari .

    • nelucraciun spune:

      Avem şanse, chiar şi fără ei. Parcă ceilalţi sunt mai breji?
      Până una alta văd că mi s-a interzis să comentez pe blogul lui Mihai Giurgea. Tocmai ce începusem să îi „citesc”, acum mă atacă şi nu pot replica!

  2. Octavian Radu spune:

    Eu trag urmatoarele concluzii :

    1 – Cele mai sarace regiuni sunt in tarile estice, nou intrate in UE, in tari care au avut regimuri comuniste. Ma rog, asta era de asteptat.
    2 – In top-ul regiunilor sarace nu este nici o regiune din vreo tara oficial cu probleme, cum ar fi Grecia sau Iralnda.
    3 – Zona Bucuresti-Ilfov arata bine din statistici, datorita motivelor pe care le prezentati mai sus. In special datorita populatiei mult mai mari decat in statistici.
    4 – Discrepantele foarte mari dintre diferite regiuni ale Europei sunt atat de mari incat n-au cum sa nu fie o piedica in calea constituirii unui singur stat european(gen Statele Unite ale Europei)
    5 – Romania arata a stat super-centralizat. Cu discrepante enorme intre diferitele sale regiuni. Mi se pare anormal asa ceva.
    Sunt curios daca in 1859 existau asemenea diferente intre regiunile Moldovei si Bucuresti. Sau daca in 1918 Bucurestiul era sau nu mai bogat/cap de locuitor decat Timisoara, Clujul, Targu Mures, etc.
    Ma rog, personal mie imi convine situatia. Ca pitestean-bucurestean. Insa nu o consider una normala. Si cred ca ar trebui facut ceva in acest sens. Desi nu descentralizarea(in sensul de a le da mai multi bani baronilor locali) ar fi solutia.

    • flic spune:

      economia Transilvaniei si Banatului in 1918 era mai dezvoltata decat a vechiului Regat.

      • Octavian Radu spune:

        Pai asta incerc sa spun si eu. Daca poate in 1918, Transilvania era mai dezvoltata decat Bucurestiul, acum lucrurile stau mult in favoarea Bucurestiului.
        La fel si cu Moldova. Pana in 1859, mai toti calatorii straini aveau o parere mai buna despre Iasi decat despre Bucuresti.

        In Romania asistam la o super centralizare.

        Dar care ar fi solutia? Caci repet, nici descentralizarea(in sensul de a da mai multa putere baronilor locali) nu cred ca e o solutie.

  3. geomarz spune:

    Romania a fost in coada Europei in tot secolul XX. Isi disputa ultimile 3 locuri cu Albania si Bulgaria.
    Banatul a fost alinialt la Austro-Ungaria inainte de unire fara, insa, sa fie in fruntea fruntilor. Cred ca se aplica dictonul cu „codas la oras dar in satul tau fruntas”. Ulterior s-a aliniat la Romania… si a pierdut intietatea pe care o avea, comparativ cu balcanismul Regatului.
    Asa s-a intimplat cu Lugojul meu, oras plin de viata si in plina dezvoltare pe vremea cind era resedinta de raion. Cind si-a pierdut statutul privilegiat, devenind un simplu oras al judetului Timis si-a pierdut si suflul fiind devansat serios de Caransebes, resedinta judetului Caras Severin… Caransebes care nu s-a comparat nicodata pina atunci in istoria lui cu Lugojul.
    Tine de istorie si dinamica impusa de aceasta.
    Ascultam cu interes ca Timisoara a fost primul oras din Romania care a dispus de o retea de telefonie, atentie, la sfirsitul secolului XIX. Cred ca sint destui care nu stiu ca la vremea aceea Timisoara NU tinea de Romania… deci acesta stare de fapt nu poate fi pusa pe seama Romaniei. Interesant de stiut al citulea oras cu retea telefonica din Austo-Ungaria era… Abia atunci l-am putea pozitiona corect in ierarhia dezvoltarii…

    • nelucraciun spune:

      Cred că Lugojul dvs. pare a se pregăti de renaştere. Sunt multe oraşe mici şi orăşele, în special în vestul ţării (nu numai în Banat – vezi Micul Ineu de pe Crişul Alb – Chişineu Criş) care au primit un nou suflu. Economia privată nu este economia centralizată. Merge acolo unde găseşte resurse. Din păcate, tocmai acum, ţara întreagă stă să se năruie.
      Nu am informaţii după care Timişoara să fi fost primul oraş de pe teritoriul actual al României care să fi dispus de o reţea de telefonie, dar cunosc multe alte priorităţi ale oraşului şi Banatului. Între acestea:
      Primul oraş de pe continentul european cu străzi iluminate electric
      Primul oraş din Imperiul Habsburgic cu străzile iluminate cu gaz aerian
      Primul oraş din Imperiul Habsburgic cu străzile iluminate cu lămpi
      Primul oraş liber de comunism
      Primul ziar de pe teritoriul României actuale
      Prima fabrică de bere din România de astăzi
      Primul canal navigabil
      Prima farmacie montanistică
      Prima fertilizare in vitro şi primul embriotransfer uman din România
      Prima clonă animală din România
      Prima Staţie de Salvare
      Primele intervenţii chirurgicale laparoscopice în ginecologie
      Prima operaţie pe inimă, cu laser
      Prima histerectomie totală pe cale laparoscopică
      Prima bibliotecă, la Igriş, 1179
      Prima şcoală, la Cenad, 1030
      Prima cale ferată de pe teritoriul de azi al Romaniei
      Primele furnale
      Mai doriţi? Mai sunt şi altele. Este adevărat că Banatul nu a fost fruncea în imperiu, dar nu a fost nici coada!
      Ştiţi dumneavoastră că eu, copil fiind, am auzit paori bătrâni, născuţi în secolul 19, afirmând că „niciodată nu a fost mai bine decât pe vremea lui Franţi-Iosif”, cum îi spuneau ei bătrânului împărat de Habsburg? Din punct de vedere economic aceştia au pierdut o imensă piaţă pe care-şi valorificau grânele şi vitele. Cu ce s-au ales? Cu fraţi purtători ai unei mentalităţi fanariote, a căror grijă nu era decât şmecheria! În perioada marii crize interbelice, de pe podurile Timişoarei paorii îşi aruncau în Bega grânele pe care nu voiau să le ducă îndărăt acasă! După încă două decenii îşi pierdeau şi pământul şi vitele!
      Şi totuşi, exceptând Bucureştiul, cifrele Banatului arată astăzi cel mai bine! De ce e capitala în faţă? Am explicat în articol.

      • Octavian Radu spune:

        V-ar interesa o emisiune despre Timisoara(istoria orasului) difuzata pe TVR? Ca daca v-ar interesa, as putea s-o caut si sa va trimit link-ul.

        Intr-adevar, in Romania sectorul privat este cel care predomina. Insa si acest sector privat este foarte influentat de catre stat.
        Ca de exemplu…e normal ca acolo unde statul construieste infrastructura rutiera/feroviara sa fie atras si sectorul privat.
        Este normal ca acolo unde statul finanteaza universitati – sa fie atra ssi sectorul privat.
        Etc.

      • geomarz spune:

        Ultima data cind am fost eu la Lugoj, adica in noiembrie trecut, nu se vedea nimic din care sa se deduca vreo tendinta de reviriment economic…
        Dimpotriva.

      • nelucraciun spune:

        @geomarz: Nu ati vazut industrie la periferie? Nu ati vazut ordine si curatenie in centru?

      • nelucraciun spune:

        @ Octavian Radu: 1. Normal, statul are rolul sau bine definit in bunul mers al treburilor unei tari. Si cand ne gandim cum clasicii marxism-leninismului sperau in disparitia statului. Si cum mai sunt si astazi unii, care isi spun capitalisti si care, sfanta naivitate, aspira, si ei, la anihilarea statului!
        2. Oare vechiul vis al ceausescului, de a muta capitala tarii de la Bucuresti la Targoviste, de exemplu, nu ar aduce mai multa pace si ordine in tara?

  4. Octavian Radu spune:

    Eu personal sunt pentru mutarea capitalei de la Bucuresti. In primul rand pentru descongestiona Bucurestiul cat de cat.

    In privinta orasului Targoviste…cred ca ar fi un oras potrivit :
    1 – e aproape de Bucuresti
    2 – nu e chiar langa granita(asta in caz de vreun conflict militar)
    3 – are statutul de fosta capitala

  5. geomarz spune:

    Curatenie a fot totdeauna in Lugoj. Industria nu am vazut-o nici in centru si nici la periferie. Am vazut numai soseaua de cetnura si minunatul sau sens giratoriu in care intri de’a mboulea daca nu esti atent.
    Si mai stiu pe toti cei din sat de la mine cu neamuri in Lugoj care sint intr-o situatie extrem de precara. Cum ar fi Ani, fiica prieteni mele Marioara, asistenta de farmacie cu doua fete la facultate si un venit de pina in 1 500. Daca n-ar fi produsele agricole pe care le are de la sat (unde Marioara mea le primeste in schimbul diferitelor servicii) ar cam fi muritoare de foame.

    • nelucraciun spune:

      1. Colaborăm cu firme din Lugoj. Sunt acolo de ani buni şi nu sunt oarecine. Nu au fost în criză sau au ieşit repede din aceasta. De pe şosea e mai greu de văzut. Este adevărat că nu toată populaţia activă (care a mai rămas în ţară) a putut fi cuprinsă. Din varii motive.
      2. La intrarea în sens sunt semne. Durează un pic să ne obişnuim cu sensurile astea, altfel ar trebui zeci, sute de pasaje…de unde, cu ce?
      3. Fandoseala bănăţeanului care luptă să îşi facă copii domni. ” face a doua facultate”, spun bătrânele despre nepoatele care nu şi-au aflat rostul! Am fost întotdeauna de principiul să nu te întinzi mai mult decât ţi-e plapuma. Altfel rişti să răceşti, nu credeţi?
      Lucrurile par să se mişte, aici în vest. Nimic nu se poate face instant! Tare mi-e teamă, însă, că vom rămâne mai curând decât credem fără cea mai activă componentă a societăţii româneşti. Atunci să te ţii, jale!

  6. geomarz spune:

    Slava domnului ca mai aud si lucruri bune. Eu nu am vazut aceste semne de pe sosea…
    Marioara mea nu se fandoseste. Nepoatele au hotarit sa urmeze si facultate. Daca le duce mintea, de ce sa nu le sprijine. Si fetele isi dau silinta. In vara trecuta s-au dus sa munceasca prin Grecia (chelnarite) sa-si adune bani pentru facultate.
    Evident, nimic nu se face instant. Doar sa se miste ceva, indiferent de unde vine, sa se miste productia. Fara productie, dupa mine, nu exista economie…

  7. exoligu spune:

    Problema este cum putem să schimbăm această realitate în următorii 30 de ani? Cred că primul pas ar fi să dezvoltăm spiritul civic, să gândim pe termen lung, să cerem mai puţin şi să oferim mai mult. Fiecare dintre noi.

    • nelucraciun spune:

      Eu sunt foarte pesimist. Daca spiritul fanariot, pentru ca astazi dominanta in economia si politica romaneasca este mentalitatea slugilor fanariotilor, s-a transmis peste trei secole, prin 12-13 generatii, nu prea mai putem sa speram la spirit civic. Din pacate acest spirit neofanariot este atat de puternic incat a infestat si provinciile alipite regatului in 1918.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s