Saga unei familii bucovinene din Canada

Publicat pe iunie 5, 2011 de nelucraciun

Am descoperit pe site-ul canadian our rots / nos racines o interesantă monografie despre una dintre miile de familii de români din Imperiul Habsburgic care au emigrat pe solul canadian:
Lupaştin, Eileen F.P. – Lupăştean Family from Bucovina. A Monograph of One of Canada’s People The Romanians. A Readable Story of Early Canada and of One Group of its People., Regina, 1983

Cartea cuprinde mai multe capitole introductive, dintre care unele sunt, mai ales pentru cititorul român, de prisos.
Conţinutul cărţii reprezintă istoria familiei autoarei, lucrare rarisimă în spaţiul cercetării genealogice româneşti.
În America cercetarea genealogică, găsirea rădăcinilor familiei, reprezintă o activitate în vogă, se publică numeroase cărţi, iar în jungla internetului există importante site-uri dedicate acestei problematici.

Despre nelucraciun

I'm a young spirit in an old body.

Vezi toate articolele lui nelucraciun →

Galerie | Acest articol a fost publicat în Istorie, Social și etichetat America, Bucovina, Canada, cercetare genealogică, emigrant, emigranţi, emigraţie, genealogie, istoria familiei, istorie locală, Lumea nouă, Lupăştean Family. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

13 răspunsuri la Saga unei familii bucovinene din Canada

ioan avram zice:

iunie 12, 2011 la 9:44 am

V-am „studiat” hartile publicate si va stiu un impatimit si bun cunoscator al istoriei Transilvaniei si Banatului.
Ar fi interesant de stiut opinia dvs. intr-o problema la ordinea zilei:regionalizarea.
Cum ar arata Romania dumneavoastra din punct de vedere administrativ-teritorial?(fata de solutia care se pare ca va fi imbratisata).

Răspunde
- nelucraciun zice:
  
  iunie 12, 2011 la 2:02 pm
  
  Regiunile din 1950 semanau cu judetele de azi:
  
  Intre 1952 si 1960 a fost asa:
  
  Iar intre 1960-1968 asa:
  
  Nu aş adopta niciuna dintre aceste variante, dar nici pe cea a actualelor regiuni de dezvoltare.
  – Am putea porni de la provinciile istorice, dar, pentru a crea oarece echilibru, provinciile mari sa fie divizate in doua: Transilvania (doua regiuni, dintre care una să-i cuprindă pe secui), Banatul (inclusiv cele 39 de localităţi aflate astăzi în judeţul Arad, la sud de Mureş, inclusiv Orşova şi cele 5 sate aflate astăzi în Mehedinţi, inclusiv Sălciva şi Pojoga aflate astăzi în Hunedoara; eventual părţile din Hunedoara şi din Arad – la nord de Mureş, unde se vorbeşte dialectul băneţean, dar care teritorii nu au făcut niciodată parte din Banatul istoric), Partium (nordul judeţului Arad, Bihor, Sătmar, Maramureş), Bucovina de sud, la care să se adauge nordul Moldovei, Moldova de sud, Dobrogea, Muntenia (doua regiuni, fără oraşul Bucureşti), oraşul Bucureşti + zona metropolitană, Oltenia, fără Orşova şi cele cinci sate bănăţene) şi ….gata, până la noi ordine, deci 10 + 1 = regiuni.
  – Aş fi de părere că o bună împărţire ar fi şi strict cf. regiunilor istorice, fără divizări, în ciuda dezechilibrelor teritoriale şi de populaţie: Partium, Banat (întreg teritoriul aflat azi în România), Ardeal, Bucovina de sud, Moldova, Dobrogea, Valahia Mare, Oltenia = 8 regiuni. Nici în UE nu sunt tari aproximativ la fel de mari, nici in SUA state, nici în Germania landuri, etc., etc….(punct)
  Orice altă variantă o consider artificială.
  
  Răspunde
ioan avram zice:

iunie 12, 2011 la 5:18 pm

Multumesc pentru raspuns. Doua propuneri avizate care mi se par demne de luat in seama. Constat ca si dvs.(ca si subsemnatul) aveti aceeasi grija pentru recuperarea celor ramasi in afara Banatului istoric (si din care fac parte) la fel cum faceti o fina disociere pentru impartirea judetului Arad(iara justificata). Propunerea a doua cu cele 8 regiuni se apropie de cea vehiculata de actualul guvern.
Intrebari:
(1) considerati necesara si oportuna regionalizarea? O vedeti realizata rapid fara obisnuitele balbaieli specifice natiei( referendum-uri,dezbateri,etc,mese rotunde etc,) plecand de la provinciile istorice?
(2) care este opinia dvs. privind integrarea tinutului Secuiesc? Propunerea guvernului vi se pare fezabila?
( 3)Plecand de la mandra si justa observatie ca vor fi regiuni mai mari decat unele tari din Europa credeti ca aceasta regionalizare, daca este bine si rapid realizata, va incetini fluxul actual (si accentuat) de emigrari? Va aduce ea o schimbare in bine, va contribui la modernizarea Romaniei?

Răspunde
- nelucraciun zice:
  
  iunie 12, 2011 la 10:32 pm
  
  1. Necesară da, doar în perspectiva cerinţelor UE. Oportună nu. Sunt alte priorităţi la ordinea zilei. În primul rând lupta cu corupţia. Nu realizez în ce măsură o nouă structură administrativă va contribui la aceasta. Rapid realizată = de mântuială.
  2. Zona secuilor ar putea conta ca o subdiviziune în cadrul regiunii. Care la rândul ei să fie împărţită în tradiţionalele scaune. Prea multe orgolii, de ambele părţi. În special de partea secuilor. Dar ăsta-i spiritul secuiesc.
  3. Nu văd ce legătură să aibă emigrarea cu actul propriu zis al regionalizării. Doar în măsura în care aduce avânt în economie. Dar până atunci va curge multă apă pe Dunăre şi pe apele interioare.
  La ultima parte a întrebării nu mă încumet să răspund. Văd eficienţă în reorganizarea administrativă preconizată doar dacă este însoţită de mutarea capitalei, poate la Târgovişte, poate în altă locaţie. Bucureştiul şi hinterlandul să rămână o simplă regiune, fără prerogative speciale. Punct.
  
  Răspunde
Moise zice:

iulie 26, 2011 la 1:53 pm

M-am nascut in Jupalnic ,localitate disparuta odata cu stramutarea Orsovei , dar pe al carui amplasament s-a construit orasul.Propunerile de regionalizare in care suntem inclusi in Banat,sunt cele logice si nicidecum in Oltenia de care am fost anexati in 1968. A existat vreo consultare a populatiei in aceasta privinta ? .- NU -.
Factorii decisivi consider ca sunt cei de la Timisoara,care sper sa nu repete tradarea celui din 1968 -primul secretar Daju.
Sper ca nu mai fim pusi in situatia de a explica altora ( f. buni la istorie sau rautaciosi ) ca o parte a jud. mh este teritoriu banatean.
Sanatace !

Răspunde
- nelucraciun zice:
  
  iulie 26, 2011 la 3:36 pm
  
  Deocamdata încă nu se ştie dacă va fi regionalizare sau nu şi când. Până atunci nu avem decât să încercăm, după puterile fiecăruia, să pregătim terenul. Din păcate cele mai mici şanse de reintegrare într-o potenţială regiune bănăţeană, dintre teritoriile pierdute în ţară, le are Orşova şi cele cinci sate bănăţene din Mehedinţi. Populaţia lor este astăzi, în bună măsură, oltenizată. Mă tem de rezultatele unui eventual referendum, iar o măsură administrativă luată de politicienii dâmboviţeni în favoarea acestui Banat fărămiţat de istorie nu o cred posibilă. Doar o luptă extrem de dură (cu mijloace paşnice!) ar putea înclina balanţa în favoarea Banatului. Din păcate nu-i văd pe bănăţenii care să se implice!
  Sânătace bună!
  
  Răspunde
Moise zice:

iulie 27, 2011 la 12:54 pm

Afirmatia dvs. referitoare la ” oltenizare ” ,nu se verifica la comunele din Clisura Dunarii ( Eselnita , Dubova , Svinita, Eibenthal , Baia Noua ) , iar in aceasta idee ,poate pasii va vor conduce si prin aceste localitati de romani ,pemi si sarbi ; elementul banatean nealterat in Orsova se regaseste in arhitectura caselor – cu ” sub poarta ” si jocurile populare ( ca densitate la instrumentisti dupa Caransebes suntem pe locul 2 ) .Migratia oltenilor in regiunea Banat s-a accentuat dupa 1965 mai ales in zonele industriale,dar in Orsova mai ales dupa 1975.
Daca s-ar explica in mod corect ce avantaje ar exista mai ales pentru Orsova daca ar fi reinclusa in Banat , referendumul ar trece fara dubii ( in 1935 a existat o tentativa de transfer a acestei zone + Toplet ,dar populatia s-a opus ).
Este foarte greu sa lamuresti pe unii localnici ca nu va mai fi necesar sa te deplasezi la Timisoara , Resita , Caransebes ( pe una din propunerile de regionalizare ) ptr. anumite activitati sau servicii ( spital,dir.muncii,paspoarte,judecatorie,pompieri,politie,asistenta sociala etc.) ptr. ca le vei avea in Orsova ,care va deservi si locuitorii din Clisura Dunarii precum si pe cei din zona Toplet – Domasnea situate la distante de 8-45 km de Orsova fata de 95-125 km de Resita. Cele mai sus mentionate sunt pentru a contracara pe cei care tot insista cu diferenta intre distanta Orsova -Severin si Orsova -Resita.Banatenii din sud-estul Banatului,oricum isi fac diverse cumparaturi din Severin sau apeleaza la servicii medicale etc.
Este greu de acceptat sa ti se spuna oltean cand de fapt esti banatean din Clisura ,ucrainean din Herta cand de fapt esti roman,rus din Moldova etc. Ce au gresit altii ,se poate repara.
Consider ca ar fi o ultima sansa pe care am avea-o fiindca mentalitatea multora dintre localnici -vorbesc de „vinituri ” cum li se spune – s-ar schimba cu certitudine in viitorul apropiat.
Situatia actuala confirma faptul ca Orsova a fost neglijata in mod deliberat de cei de la Severin,pentru a exista o dependenta bolnava ,de ei. Eu nu gasesc similitudini intre noi si cei din pusta mh sau dj,ot spre ex.
Muntii Almajului care strajuiesc Orsova in partea nordica sunt din grupa Muntii Banatului si nicidecum ineptiile mentionate de unii semidocti.
Tandemul Orsova – Baile- Herculane in turism cu extensie spre Moldova Noua , Bozovici , Severin ar fi benefic ptr. toti locuitorii acestei zone.
Nu impartasesc sub nici o forma reuniunea de judete actuale in regionalizare , pentru ca ar perpetua la nivel macro ceea ce au facut ciracii lui Ceausescu care si-a dorit o Oltenie mare luand teritorii de la alte provincii istorice : Muntenia , Banat , Transilvania .
In speranta unei temeinice analize a tuturor factorilor decizionali si implicarea Timisoarei,va urez SANATACE si s-auzim numai de bine !

Răspunde
- nelucraciun zice:
  
  iulie 31, 2011 la 12:06 am
  
  Cum discuţiile despre Orşova nu-şi găsesc cel mai potrivit loc aici, am creeat unul special la această adresă:
  https://nelucraciun.wordpress.com/2011/07/31/nelu-craciun-despre-orsova/
  V-am raspuns la sfarsitul acelui articol. Va astept acolo. Sânătace bună!
  
  Răspunde
Lupastean Denis zice:

iulie 17, 2018 la 2:03 am

Buna ziua!
Imi puteti spune de unde as putea obtine o varianta electronica a cartii/de unde as putea achizitiona cartea „Lupăştean Family from Bucovina. A Monograph of One of Canada’s People The Romanians. A Readable Story of Early Canada and of One Group of its People”?

Răspunde
- nelucraciun zice:
  
  iulie 17, 2018 la 8:00 am
  
  La vremea cand am scris articolul, legatura spre carte era OK. Se putea citi on line, nu stiu daca se putea si descarca.
  Incercati aici:
  https://libapps.ucalgary.ca/f/page.aspx?id=930551
  
  Sau pe Google.
  
  Imi pare rau.
  
  Răspunde
  - Lupastean Denis zice:
    
    iulie 17, 2018 la 10:50 am
    
    Va multumesc!
- nelucraciun zice:
  
  iulie 17, 2018 la 8:10 am
  
  Pe Amazon nu mai este. Aici:
  
  http://hotepub.com/329323-lupastean-family-from-bucovina-a-monograph-of-one-of-canadas-people-the-romaniansa-readable-story-of-early-canada-and-of-one-group-of-its-people-eilleen-f-p-lupastin-epub-fb2.html
  
  In anumite conditii puteti obtine o copie digitala. Succes!
  
  Răspunde
  - Lupastean Denis zice:
    
    iulie 17, 2018 la 10:37 pm
    
    Multumesc!