Atac la Banat?

Nu vi se pare ciudat:
1. Intenţia, deocamdata pusă la maturare, a mutării, prin comasare, a Aeroportului Internaţional Traian Vuia, de la Timişoara la Arad?
2. Mutarea regionalei CFR Timişoara (prin comasare) la Craiova?
3. Atacurile repetate la adresa IPS sale Nicolae, mitropolitul Banatului?
4. Atacurile susţinute la adresa clubului Poli Timişoara culminând cu retrogradarea şi excluderea de la participarea la competiţiile europene?

Toate acestea se întâmplă acum, ori s-au întâmplat în trecutul foarte apropiat. Mai sunt şi altele, poate nu la fel de evidente, dar făcând parte din aceeaşi strategie de anihilare a acestui Banat şi aşa mult prea fărâmiţat de istorie.
Pentru cine nu ştie, reiau un fragment (şi) despre fărâmiţarea Banatului din textul scris pentru Banaterra:

Banatul reprezintă provincia istorică situată în extremitatea sud – estică a entităţii teritoriale Mitteleuropa.
Arealul Banatului, având aproximativ forma unui pătrat, are, ca limite naturale, la nord râul Mureş, la vest râul Tisa, la sud fluviul Dunărea, iar la est un traseu prin vestul Carpaţilor Meridionali şi prin sudul Carpaţilor Occidentali.

Suprafaţa Banatului, de 28 526 kmp este astăzi împărţită între trei ţări. Cea mai mare parte, cca. două treimi, aparţine României (18 966 kmp), cca. o treime aparţine Serbiei (9 276 kmp), iar o mică parte, 284 kmp aparţine Ungariei. Din punct de vedere administrativ, teritoriul Banatului este, în prezent, divizat astfel:
În România:
– judeţul Timiş, în întregime
– judeţul Caraş – Severin, mai puţin localităţile Băuţar, Bucova, Cornişoru, şi Preveciori, formând, împreună, comuna Băuţar
– judeţul Arad, doar partea de la sud de râul Mureş
– judeţul Mehedinţi, numai Baia Nouă, Dubova, Eibenthal, Ieşelniţa, Orşova şi Sviniţa. Câteva localităţi din arealul tradiţional bănăţean au dispărut sub apele lacului de acumulare Porţile de Fier.
– judeţul Hunedoara – localităţile Sălciva şi Pojoga

În Serbia:
partea situată la est de Tisa a provinciei Voivodina:
– Districtul Banatul de Nord (sârbă: Severni Banat) (mai puţin municipalităţile Ada, Senta şi Kanjiza , situate la vest de râul Tisa)
– Districtul Banatul Central (sârbă: Srednji Banat)
– Districtul Banatul de Sud (sârbă Južni Banat)
precum şi în Serbia centrală:
– Zona numită Pančevački Rit, formând partea din stânga Dunării a municipalităţii Palilula, inclusă zonei metropolitane Belgrad

În Ungaria:
– O mică parte din comitatul Csongrád şi anume partea situată în unghiul sudic format de râurile Tisa şi Mureş, până la frontiera de stat cu România şi Serbia.

Un alt citat, de astă-dată clasic, provine de la Bogdan-Petriceicu Haşdeu. Nu cred că putem comenta:
Dintre toate regiunile locuite astăzi, de români, la nord de Dunăre, Bănatul şi Oltenia, cu prelungirea lor cea comună în ţara Haţegului, sunt singurele care reprezintă o continuitate neîntreruptă geografico – istorică a neamului românesc – un cuib de unde se romaniza treptat ţările spre apus, spre crivăţ şi spre răsărit, ba indirect şi cele de peste Dunăre, cuibul mereu descărcându-şi prinosul, dar rămânând totdeauna plin.
Problema cea mare este că bănăţenii sunt oameni foarte toleranţi.
De-a lungul veacurilor, de voie ori de nevoie, au primit între ei numeroase populaţii alogene. Cu toţi au contribuit la ridicarea provinciei, toţi se mândresc că sunt bănăţeni. Chiar dacă viaţa i-a purtat departe, în lume.

Astăzi statisticile spun că circa o treime dintre locuitorii Banatului s-au născut în afara judeţului în care locuiesc. O treime din populaţie reînoită într-o singură generaţie. Ce exemplu mai bun de toleranţă putem avea?
Un amic de-al meu, moţ pripăşit de prin tinereţe în lunca Timişului, spunea, referindu-se la relaţiile între băştinaşi şi noii veniţi, că orice om care a trăit douăzeci de ani printre bănăţeni este considerat de-al lor!
Să privim la vip-urile bănăţene. Câţi dintre aceştia s-au născut în provincie şi câţi afară? Este doar un alt exemplu de toleranţă a bănăţenilor.
Există, totuşi, limite peste care nu se poate trece, nici chiar de către mult prea toleranţii bănăţeni. Evenimentele din decembrie 1989 au demonstrat-o. Chiar dacă atunci bănăţenii au pierdut în faţa coaliţiei contrarevoluţionare, încropite ad-hoc din linia a doua a aparatului de partid şi de stat şi din golănimea/şmecherimea dâmboviţeană.
Înclin, totuşi, să cred că nu este un atentat la Banat. Este doar expresia răsplătirii clientelei politice a actualei puteri. Acţiuni făcute din bardă, fără a sta prea mult pe gânduri. Ca mai toate acţiunile clasei politice postdecembriste.

About nelucraciun

I'm a young spirit in an old body.
Galerie | Acest articol a fost publicat în Banat, Economie, Istorie, politică, Social, Timişoara și etichetat , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

8 răspunsuri la Atac la Banat?

  1. geomarz spune:

    Nu stiam de initiativele enumerate la punctele 1, 2, iar de 3 stiam intr-o oarecare masura.
    Mutarea aeroportului la Arad! Ciudat. Cum se justifica ?
    Regionala CFR la Craiova !
    Va supravietui Bantul tot prin talpa tarii, prin urmasii celor care au continuat sa vorbeasca romana sub toate dominatiile ?
    Domnul Nelu,
    Am avut de curind de-a face cu Domnul Traian Stanescu de origine din Faget.
    De la dinsul am aflat ca anual, in jurul Pastelui, era obiceiul sa se intilneasca Banatenii de aici la Muzeul Satului. Stiati de acest obicei ?
    Dinsul nu a mai fost de mai multa vreme, de cind s-au politizat intilnirile.

    • nelucraciun spune:

      Regionala CFR nu mai este la Timisoara. Sectorul care a depins de regionala de la Timisoara depinde acum de regionala de la Craiova! De pe vremea ministrului Berceanu (oltean, PDL!)
      A fost mare tam-tam in presa, in urma cu cateva luni, despre unificarea aeroporturilor din Timisoara si Arad, sau cum se exprima primarul Ciuhandru, unificarea dintre un elefant si un purice, noua entitate cu sediul la Arad si preluarea principalelor activitati la Arad, pentru a da satisfactie primarului PDL Falca! Cam toata clasa politica din Timisoara, incl. reprezentantii PDL, s-au ridicat atunci impotriva acestei initiative care nu cred ca a fost abandonata , ci doar pusa la naftalina!
      Iar despre IPS Nicolae, sunt cunoscute tendintele sale ecumenice, inclusiv tendinta de apropiere de catolici, ceea ce ultraortodocsii din fostul regat nu prea inghit. Norocul sau a fost varsta inaintata, prestigiul de care se bucura si, probabil, oarece trecere la patriarhul Daniel care este originar din Banat si care, inainte de a fi mitropolit de Moldova, a fost vicar de Banat!
      Iar despre Poli, aici se pare ca stiti mai multe, fiind si cea mai proaspata actiune anti-banateana.
      Cat priveste intalnirile de la Muzeul Satului, chiar nu stiu nimic. Iar uica Google nu mi-a intors nici un raspuns valabil.

  2. Octavian Radu spune:

    Nu era mai simplu ca Banatul sa fie definit drept fostul voievodat(cnezat) al lui Glad ? Cel mentionat de Anonymus ?:)

    Caci mie mi se pare a fi concidenta destul de mare. Sau ma insel?

    Apropos, ce origine etnica credeti ca avea Glad? Despre care autorul spune ca venea de la Vidin.

    • nelucraciun spune:

      Am definit Banatul in limitele sale istorice, ca provincie imperiala. Am utilizat repere geografice, cred eu, suficient de clare. Anonymus nu da repere suficiente. In plus, unele dintre denumirile geografice utilizate de cronicar sunt cel putin interpretabile. Si inca ceva, atunci exista un ducat, condus de un duce, a carui origine etnica nu o cunoastem, si nici nu ne intereseaza foarte tare, dar intre ostasii caruia stim ca erau si valahi. Dintotdeauna Banatul a avut un mix de populatii, dintre cele mai diverse, inclusiv pe acea vreme. Unii dintre locuitori au fost asimilati de altii, unii au plecat, altii au disparut, pur si simplu.
      Inca ceva. Cand vorbim de Banat vorbim numai de fosta provincie imperiala. Daca ar fi sa vorbim de alte caracteristici, cum ar fi graiul banatean, ar trebui, poate sa dublam suprafata entitatii acesteia. Mai bine de jumatate din jud. Hunedoara, insemnate parti din jud. Arad (ma refer strict la partea de la nord de Mures), o particica din Gorj si din Mehedinti, o parte mare din Timoc vorbesc, intr-o masura mai mult sau mai putin accentuata, banateneste.

  3. Pingback: Cum se “curata” Banatul!(o fosta provincie Imperiala).Mic manual de anihilare a Banatului …. « Ioanavram's Blog

  4. Nu-mi dau că părerea pentru că nu mă pricep. Mi-a plăcut însă comentariul de pe blogul lui Sare în ochi.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s