Coada calului

Mare atenţie, există specii, asemănătoare ca aspect, dar care sunt otrăvitoare!
Nu se recomandă cultivarea plantei în grădină, fiind deosebit de invazivă!

Coada calului (Equisetum arvense) este o plantă erbacee din flora spontană, perenă, fără flori, care se înmulţeşte prin spori, precum ciupercile, muşchii şi ferigile. Planta creşte din lunci şi până la 2500 metri altitudine, pe terenuri umede, pe terasamentul căilor ferate, ca buruiana în culturi.
În pământ are un rizom, purtand la noduri rădăcini subţiri, sub formă de tuberculi. Primăvara, prin martie-aprilie, din rizom se dezvoltă tulpinile simple, fertile, brun-roşcate, neasimilatoare, înalte de 10-20 cm, purtătoare de spori. Acestea se usucă după fructificare. Ulterior, prin mai-iunie apar tulpinile sterile, înalte de 20-50 cm, subţiri, verzi, asimilatoare, ramificate, având ramurile laterale dispuse în verticile. Sunt asemănătoare unor brăduleţi.

Este una dintre cele mai importante plante autohtone folosite în grădinăritul organic. Se utilizează tulpinile aeriene şi frunzele, verzi sau uscate, culese vara, în lunile iulie-septembrie. Coada calului conţine un procent însemnat de acid silicic (5-8%), siliciu sub o formă uşor asimilabilă biologic, care, prin întărirea ţesuturilor celulare ale plantelor primitoare, realizează o bună protecţie în faţa infecţiilor cu fungi. Mai conţine gluteolină, nicotină, palustrină şi palustridină, fitosterină, beta-sitosterol, acid malic, acid oxalic, gliceride ale acizilor stearic, linoleic, linolic, oleic, dimetil sulfone, vitamina C, urme de ulei volatil, săruri de potasiu.
Preparatele din coada calului au, în grădinăritul organic, mai ales un efect preventiv.
Extractele apoase din coada calului se utilizează împotriva bolilor criptogamice ale plantelor (făinare, mană, rugini, monilioze, pătarea şi băşicarea frunzelor (la piersic!), botritis, septorioze etc.). Unii grădinari bio recomandă stropirea cu preparate din coada calului nu numai a plantelor, ci şi a solului, chiar şi atunci când acesta este liber de vegetaţie, toamna şi primăvara. Stropirea preventivă a plantelor aflate în vegetaţie trebuie făcută cu o periodicitate de cel puţin 2 ori lunar. Sunt grădinari care recomandă stropirea săptămânală. Se pare că decoctul de coada calului poate fi utilizat, împotriva făinării, chiar şi după debutul atacului, în primele zile.
Erven Heinz, în Paradisul meu, pag. 57, recomandă utilizarea infuziei de coada calului şi în pomicultură, pentru prevenirea atacului de rapăn şi monilioză, precum şi pentru stropirea plantelor de căpşun şi zmeur, în scopul prevenirii atacului de fitoftorioză.
De asemenea, el consideră necesară adăugarea la amestecul de apă cu var stins, folosit pentru văruirea trunchiurilor copacilor, a unei cantităţi de infuzie de coada calului, utilă tot prin siliciul conţinut.
Planta poate fi utilizată proaspătă sau uscată la umbră. Pentru aceasta se leagă în mănunchiuri şi se atârnă cu vârful în jos. După uscare planta capătă o nuanţă verzuie, de fân proaspăt şi devine sfărâmicioasă.
Se păstrează în ambalaje din hârtie, carton sau pânză. De remarcat că în primăvară plantele vor fi stropite cu preparate obţinute din coada calului recoltată în vara precedentă.

Decoctul se obţine în urma unui ciclu de lucru cuprinzând următoarele faze:
– înmuierea prealabilă a plantei mărunţite, 1kg. de plantă verde sau 0,2 kg de plantă uscată, timp de 24 ore, în 7-10 litri de apă.
– fierberea amestecului, la foc mic, cu vasul acoperit cu capac, timp de 30 – 40 minute
– răcire lentă cu păstrarea recipientului acoperit, timp de 12 ore
Se strecoară şi se diluează 1:5 sau 1:3, apoi se stropesc plantele. Se poate încerca stropirea cu preparatul nediluat, în cazul unui atac fungic puternic.
Decoctul se poate păstra, în recipiente din sticlă sau din plastic bine umplute şi bine închise, la răcoare, câteva săptămâni. Se exclud recipientele din metal.

Maceratul extrage o cantitate mai mică de acid silicic, faţă de decoct, dar prezintă un oarecare efect insecticid împotriva păduchilor de frunză, acarienilor şi furnicilor. Se utilizează 1 kg. de plantă proaspătă sau 0,2 kg. de plantă uscată, lăsate să fermenteze în 7 – 10 litri de apă. Se macerează 1-3 săptămâni, funcţie de temperatura mediului. Fermentarea se poate considera încheiată când lichidul nu mai emite bule de gaze. Diluţia utilizată pentru stropirea plantelor este de 1:10.

Infuzia se prepară utilizând 0,2 – 0,3 kg de plantă uscată, peste care se toarnă 7-10 litri de apă fiartă. Amestecul se ţine acoperit până la răcire la temperatura mediului.

Iată, la final, o reţetă combinată, pe bază de coada calului, coada şoricelului şi muşeţel, dezvăluită de utilizatorul Seigneur des paquerettes pe forumul aujardin. Preparatul se utilizează pentru prevenirea bolilor fungice.
100 g. de coada-calului proaspete (sau 20 g. uscate) se fierb într-un litru de apă, la foc mic, pentru 40 de minute, apoi fiertura se ţine acoperită pentru 12 ore, se filtrează şi se diluează la 20%, prin adăugarea a:
– 0,5 litri de macerat la rece timp de 24 ore, preparat din 10 grame de flori uscate de coada şoricelului (elicitor),
– 0,5 litri de ceai de muşeţel, obţinut din 5 g de flori uscate,
– aproximativ 3 litri de apă pentru a obţine un total de 5 litri.
Se pulverizează cu acest extras roşiile, de 3-4 ori pe săptămână, în scop preventiv.

About nelucraciun

I'm a young spirit in an old body.
Galerie | Acest articol a fost publicat în Grădină și etichetat , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

12 răspunsuri la Coada calului

  1. Catalina spune:

    Nu stiam chiar atat de multe detalii despre aceasta planta, multumesc

  2. phlox spune:

    O, da, minunata planta! Grozav material.
    Eu folosesc la tomate, mai ales la tratarea semintelor inainte de insamantare, apoi cat sunt in stadiu (rosiile) de rasad, pana leaga primul ciorchinas, infuzie si decoct din CC, pe langa celelalte: tataneasa, rostopasca, tanacetum, musetel, galbenele, salvie, ruta etc😉🙂

  3. Ionica spune:

    Vroiam sa va intreb, cum imi recomandati sa folosesc coada calului, ca decoct (cineva mi-a spus ca prin fierbere s-ar distruge substantele care-i confera proprietatea de fungicid) sau ca macerat (maceratul mi-e mai greu sa-l obtin)?
    Va sunt recunoscator pentru raspuns!

    • nelucraciun spune:

      Decoctul, respectand ciclul indicat catre finalul retetei, este recomandat.
      Eu am avut si atac cu virusul aspermiei tomatelor, la o parte din „cultură”, anume cea care a fost langa spanacul de toamna. Cata vreme am utilizat macerat de urzică+coada calului nu am constatat decat, cel mult, o stagnare a atacului. Dupa ce am stropit saptamanal cu decoct de coada calului, am cam scapat de aceasta problema.
      Din pacate, la sosirea din concediu am gasit tomatele puternic atacate de larvele moliei Helicoverpa Armigera si de gandacii puturosi, plaga cu care nu am reusit sa lupt eficient, asa incat nu pot cuantifica prea bine rezultatele utilizarii decoctului ca antivirus. Dar un asemenea efect exista, sigur, pe langa cel antifungic, care este unul preventiv.
      Cele bune!

  4. Aleksutzu spune:

    De curand am observat pe pamantul rasadurilor mele ca a aparut putin mucegai alb. Am facut infuzie de 100g coada calului + 100g urzica si 2 litri de apa. Ambele plante uscate de la plafar. As vrea sa va intreb daca infuzia rezultata o mai diluez sau o dau direct pe plante si pe sol. Multumesc

    • nelucraciun spune:

      Cu ceaiurile astea este intotdeauna o problema. Nu se poate spune despre extractul lichid ca ar avea o concentratie bine determinata din compusul A sau B. Majoritatea autorilor recomanda efectuarea unor teste. Eu zic sa incercati doar pe o portiune de sol cu extractul nediluat, evitand, pe cat posibil, plantutele.
      Eu nu am avut niciodata probleme cu acest „mucegai” iar cu caderea rasadurilor am patit-o, o singura data, anul trecut, numai cu rasadul de tutun, care a pierit in intregime, in timp ce restul plantutelor n-au avut asemenea problema.

  5. mariusrent spune:

    Intraddevar aceasta planta http://coada-calului.com/ este absolut uimitoare. Poate avea efecte dintre cele mai neasteptate. Unchiul meu foloseste produse obtinute din coada calului pentru tratarea si mentinerea diabetului in limitele nromale. Felicitari pentru articol.

  6. ovidiu spune:

    Buna ziua,
    Va rog sa ma ajutati si pe mine cu niste sfaturi. Saptamana viitoare o sa plantez 30 puieti de pomi fructiferi , la socrii mei undeva la tara . Nu am cunostinte pomicole mai deloc, la plantat o sa ma descurc, insa dupa aceea nu mai stiu ce sa fac. Ma refer ca nu stiu in sensul ingrijirii pomisorilor, as vrea sa-i tratez doar cu macerate din plante si zeama bordeleza, nu vreau alte chimicale deoarece pomii vor fi pt consum propriu al familiei.
    Mai exact daca o sa ma puteti ajuta cu un calendar al stropirii si ingrijirii lor, am mai gasit pe net despre macerate, insa nu se specifica nicaieri CAND si CUM se folosesc aceste stropiri biologice.
    Va multumesc mult!

  7. Laurentiu Filip spune:

    Apreciez articolul dumneavoastra si cred ca este eficient. Voi incerca sa folosesc numai decoctul de coada calului si sper sa fie suficient

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s