Chipuri peste vremuri: Paorii (17)

Fotografia bust a unei perechi de tineri din estul Banatului, realizată de un fotograf amator, cândva în preajma primului război mondial. Vechimea costumului este indicată de lipsa cusăturilor colorate de pe chimeaşa bărbatului, cât şi de pe spăcelul femeii. În vechime, mai ales în portul bărbătesc, nu se foloseau cusături cu fir colorat. Dacă acestea erau prezente se făceau cu fir alb pe pânză albă.
Un element de port deosebit este căpiţa de bani, care făcea parte din portul femeiesc de sărbătoare. Era formată din peste o sută de monede din argint, în general taleri emişi la sfârşitul domniei împărătesei Maria-Tereza. Nu oricine îşi permitea un asemenea acoperământ pentru cap, aceasta indica statutul social al familiei purtătoarei. Căpiţa de bani mai putea fi întâlnită, sporadic, în satele bănăţene, chiar şi în anii ’60 ai secolului XX.
Pereche de tineri din estul Banatului
Fotografia am scanat-o după un exemplar pe hârtie pus la dispoziţie de ing. Tiberiu Marcovici.
Alte imagini din arhivele de familie ale paorilor bănăţeni puteţi vedea în ciclul Paorii.

About nelucraciun

I'm a young spirit in an old body.
Galerie | Acest articol a fost publicat în Banat, Foto, Fotografie, Fotografii vechi, Imagini, Imagini vechi, Istorie și etichetat , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

10 răspunsuri la Chipuri peste vremuri: Paorii (17)

  1. Aveți o carte pe care ați editat-o deja ? Pentru că se vede metoda didactică cu care postați.

  2. nelucraciun spune:

    Din păcate, pe această temă, nu am o carte, nici măcar în manuscris.
    Însă întotdeauna mi-a plăcut să citesc.
    Nici profesor nu sunt, deşi am predat, în tinereţe, suplimentar serviciului, discipline tehnice, vreo 5 ani.

    • Sunt atât de ordonate postările, clasificate, educative și științifice încât băgam mâna în foc că sunteți profesor universitar. Mare păcat !

      • nelucraciun spune:

        Mulţumesc. Este doar urmarea lecturilor mele şi a metodologiilor cerute de profesorii mei la redactarea lucrărilor din facultate. De atunci au trecut trei decenii.
        Din păcate astăzi avem exemple de lucrări de doctorat în care metodologia standard, minimală, în special în ceea ce priveşte citarea, este ignorată.

  3. Tiberiu Marcovici spune:

    Dupa cate imi aduc aminte capita de bani purtata numai de femeile maritate de la Sipet se numea turbent si desigur ca era apanajul femeilor care faceau parte din familli mai instarite. Am cautat in diverse dictionare explicatve semnificatia cuvantului dar nu am gasit nimic.si mi s-a parut cumva curios ca doar la Sipet sa intalnesc acest cuvant atribuit capitei de bani.

  4. Dolphi spune:

    Foarte frumoase pozele si comentariile, felicitari!
    Monedele respective erau taleri dar si de 20 de kreitari si florini (din cate se vede sunt si monede mai mici). Dupa 1892 se poate sa fi fost si coroane (urmatorul sistem monetar din imperiul austro-ungar)
    Intr-adevar 100 de monede mari de argint de genul asta:
    http://en.numista.com/catalogue/pieces7393.html
    nu sunt la indemana oricui nici astazi si in plus tare trebuie sa fi fost incomoda „capita” aia dar banatenii tot falosi.

  5. nelucraciun spune:

    Intr-adevar, uitandu-ma eu mai bine la aceasta fotografie, constat ca cei mai multi banii din capita par mai mici decat talerii. Taleri au fost, de bunaseama, si cele mai mari monede din salba femeii.
    Eu am vazut, copil fiind, mai multe asemenea acoperaminte de cap, dar pe atunci acestea nu m-au preocupat deloc. Mai tarziu am vazut, la una dintre matusile mele, mai multe asemenea monede, despre care mi s-a spus ca au facut parte din capita bunicii mele si care, toate, erau taleri din argint batuti in ultimul an de domnie al Mariei Tereza – 1780. Am avut in mana si monede din argint de 5 korona, asemanatoare, ca marime, cu talerii terezieni.

  6. Tiberius spune:

    In anul 1978 am participat la o nuntă la Blajova , în Banat. Ceremonia și datinile au respectat un ritual de-al locului și mireasa a purtat la un moment dat căpița de bani. La data respectivă n-am dat prea mare importanță evenimentului și ca atare nu pot spune cu ce monede era tapetată căpița. Știu doar că era foarte grea și bănuiesc că monezile par să fi fost taleri.

    • nelucraciun spune:

      In jur de 3 kg: 28g/taler x 100 monede, cam acolo e.
      Bunica mea a dus pe cap, o viata, zilnic o data, galeata plina cu apa buna, peste 10 kg., cale de cam jumatate de km. La noi in fantana apa era f. dura, nu era buna de baut.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s