Chipuri peste vremuri: Paorii (17)

Publicat pe noiembrie 18, 2012 de nelucraciun

Fotografia bust a unei perechi de tineri din estul Banatului, realizată de un fotograf amator, cândva în preajma primului război mondial. Vechimea costumului este indicată de lipsa cusăturilor colorate de pe chimeaşa bărbatului, cât şi de pe spăcelul femeii. În vechime, mai ales în portul bărbătesc, nu se foloseau cusături cu fir colorat. Dacă acestea erau prezente se făceau cu fir alb pe pânză albă.
Un element de port deosebit este căpiţa de bani, care făcea parte din portul femeiesc de sărbătoare. Era formată din peste o sută de monede din argint, în general taleri emişi la sfârşitul domniei împărătesei Maria-Tereza. Nu oricine îşi permitea un asemenea acoperământ pentru cap, aceasta indica statutul social al familiei purtătoarei. Căpiţa de bani mai putea fi întâlnită, sporadic, în satele bănăţene, chiar şi în anii ’60 ai secolului XX.

Fotografia am scanat-o după un exemplar pe hârtie pus la dispoziţie de ing. Tiberiu Marcovici.
Alte imagini din arhivele de familie ale paorilor bănăţeni puteţi vedea în ciclul Paorii.

Despre nelucraciun

I'm a young spirit in an old body.

Vezi toate articolele lui nelucraciun →

Galerie | Acest articol a fost publicat în Banat, Foto, Fotografie, Fotografii vechi, Imagini, Imagini vechi, Istorie și etichetat alte Fotos, Banatul de munte, chimeaşă, chintuş, costum popular, costum tradiţional, old photos, paori, port popular, port tradiţional, pălărie, ţărani. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

10 răspunsuri la Chipuri peste vremuri: Paorii (17)

dictaturajustitiei zice:

decembrie 16, 2012 la 8:11 pm

Aveți o carte pe care ați editat-o deja ? Pentru că se vede metoda didactică cu care postați.

Răspunde
nelucraciun zice:

decembrie 16, 2012 la 9:02 pm

Din păcate, pe această temă, nu am o carte, nici măcar în manuscris.
Însă întotdeauna mi-a plăcut să citesc.
Nici profesor nu sunt, deşi am predat, în tinereţe, suplimentar serviciului, discipline tehnice, vreo 5 ani.

Răspunde
- dictaturajustitiei zice:
  
  decembrie 16, 2012 la 9:07 pm
  
  Sunt atât de ordonate postările, clasificate, educative și științifice încât băgam mâna în foc că sunteți profesor universitar. Mare păcat !
  
  Răspunde
  - nelucraciun zice:
    
    decembrie 16, 2012 la 9:18 pm
    
    Mulţumesc. Este doar urmarea lecturilor mele şi a metodologiilor cerute de profesorii mei la redactarea lucrărilor din facultate. De atunci au trecut trei decenii.
    Din păcate astăzi avem exemple de lucrări de doctorat în care metodologia standard, minimală, în special în ceea ce priveşte citarea, este ignorată.
Tiberiu Marcovici zice:

decembrie 25, 2012 la 10:20 am

Dupa cate imi aduc aminte capita de bani purtata numai de femeile maritate de la Sipet se numea turbent si desigur ca era apanajul femeilor care faceau parte din familli mai instarite. Am cautat in diverse dictionare explicatve semnificatia cuvantului dar nu am gasit nimic.si mi s-a parut cumva curios ca doar la Sipet sa intalnesc acest cuvant atribuit capitei de bani.

Răspunde
- nelucraciun zice:
  
  decembrie 25, 2012 la 11:03 am
  
  In DEX online:
  turbént s.n. (înv.) broboada miresei din muselină.
  
  Răspunde
Dolphi zice:

februarie 14, 2013 la 9:11 pm

Foarte frumoase pozele si comentariile, felicitari!
Monedele respective erau taleri dar si de 20 de kreitari si florini (din cate se vede sunt si monede mai mici). Dupa 1892 se poate sa fi fost si coroane (urmatorul sistem monetar din imperiul austro-ungar)
Intr-adevar 100 de monede mari de argint de genul asta:
http://en.numista.com/catalogue/pieces7393.html
nu sunt la indemana oricui nici astazi si in plus tare trebuie sa fi fost incomoda „capita” aia dar banatenii tot falosi.

Răspunde
nelucraciun zice:

februarie 14, 2013 la 10:04 pm

Intr-adevar, uitandu-ma eu mai bine la aceasta fotografie, constat ca cei mai multi banii din capita par mai mici decat talerii. Taleri au fost, de bunaseama, si cele mai mari monede din salba femeii.
Eu am vazut, copil fiind, mai multe asemenea acoperaminte de cap, dar pe atunci acestea nu m-au preocupat deloc. Mai tarziu am vazut, la una dintre matusile mele, mai multe asemenea monede, despre care mi s-a spus ca au facut parte din capita bunicii mele si care, toate, erau taleri din argint batuti in ultimul an de domnie al Mariei Tereza – 1780. Am avut in mana si monede din argint de 5 korona, asemanatoare, ca marime, cu talerii terezieni.

Răspunde
Tiberius zice:

februarie 15, 2013 la 6:52 am

In anul 1978 am participat la o nuntă la Blajova , în Banat. Ceremonia și datinile au respectat un ritual de-al locului și mireasa a purtat la un moment dat căpița de bani. La data respectivă n-am dat prea mare importanță evenimentului și ca atare nu pot spune cu ce monede era tapetată căpița. Știu doar că era foarte grea și bănuiesc că monezile par să fi fost taleri.

Răspunde
- nelucraciun zice:
  
  februarie 15, 2013 la 7:20 am
  
  In jur de 3 kg: 28g/taler x 100 monede, cam acolo e.
  Bunica mea a dus pe cap, o viata, zilnic o data, galeata plina cu apa buna, peste 10 kg., cale de cam jumatate de km. La noi in fantana apa era f. dura, nu era buna de baut.
  
  Răspunde