Reţele de roşii, sau cum se cultivau, pe vremuri, tomatele

Iată, cea mai cultivată legumă după aliacee şi cartofi, tomata sau pătlăgeaua roşie, pe scurt roşia sau, regional, părădaisa ori părădica, reuşeşte să cumuleze, poate, cele mai multe dintre pasiunile grădinarilor.
Numeroase soiuri şi hibrizi, cultivare în mediu protejat sau în aer liber, umbrire cu plase, semănat direct sau plantare de răsaduri, tratamente cu substanţe chimice de sinteză sau numai cu ceaiuri din plante, copilire, desfrunzire sau tufă cum dă Domnul, ce mai, câte grădini atâtea obiceiuri.
Mătuşa Viorica, sora tatei, ultima supravieţuitoare din generaţia părinţilor mei, a împlinit, săptămâna trecută, 82 de ani. În ciuda vârstei, mătuşa mea îşi îngrijeşte, singură, grădina de legume. I-am admirat straturile cu tomate, câteva soiuri cu vrejuri pline de rod, dar încă nimic copt.
Am întrebat-o dacă, în copilăria şi în tinereţea sa, cultivau oamenii roşii. Răspunsul său a fost afirmativ. Cultivau şi făceau suc de roşii la greu.
Aveau un singur soi, rezistent la boli şi la secetă, cu fructe mari, gustoase şi zemoase. Nu le stropeau cu nimic, le udau foarte rar, dar „pe atunci ploua mai des” şi le culegeau cu „cotăriţa de paie”, coşurile acelea mari din nuiele, cu două mânere, folosite pe atunci în orice gospodărie.
A ţinut să menţioneze că le semănau direct în grădină, cu cuibul. Că nu numai că nu le copileau, dar nici nu le legau pe araci. Lăsau vrejurile să se târască pe jos, din loc în loc se făceau, pe tulpini şi pe ramuri, rădăcini adventive, se creeau spontan reţele de plante care supravieţuiau până la prima brumă.
Principii permaculturiste aplicate înainte de apariţia permaculturii.

About nelucraciun

I'm a young spirit in an old body.
Galerie | Acest articol a fost publicat în eco, Economie, Grădină, Istorie, Natură, Social și etichetat , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

14 răspunsuri la Reţele de roşii, sau cum se cultivau, pe vremuri, tomatele

  1. s'anda spune:

    Daaa!!bunica mea lucra foarte mult pamant[din asta traia] si primavara la fiecare cap de lot punea10-20 de cuiburi de rosii,…sa aiba la vara, cand se ducea cu oameni la treaba.Le uda Dumnezeu,tot el saracu’ le si crestea,si toamna cand recolta, venea acasa si cu cate-o corfa -doua de rosii mari ,frumoase si guuuustoase,de la fiecare loc….Mama avea niste oale de 30-40 litri in care fierbea bulionu’,…tata in fiecare saptamana, incepand din august pana la sfarsitu’ lui octombrie,cate 2 zile dadea dupa-masa rosii prin ravarica[o sita ca un cosulet si le pisa cu un ciocanel cu 2 role-munceau ca sclavii]Apoi s-a inventat selectoru’cu tambur gen masina de tocat…Urma fiertul ,bagatul la sticle -ah!!!sticlele acelea de 1/2l verzi sau maro-Ohooo!!dopurile de pluta pe care le puneau cu grija sa nu ajunga bulionul pe ele si ceara rosie cu care le sigilau sa nu prinda aer si sa mucezeasca licoarea groasa rosie si buuuunaaaa!!!Parca vad batoanele de 25cm de ceara rosie puse intr-un ibric de tabla pe foc la topit….cand era prea fierbinte,ori parlea degetele ori crapa gatu’ sticlei si incepeau bombonelile ca se pierdea munca si licoarea….Si rosiile nu le stropea nimeni in camp,daca le araceau ,bine! daca nu…cresteau si nelegate,necopilite,in buruiana, no problem’s!!zau…Da’ fiecare mosneana de oras isi avea motica [saculetul] ei cu semintele ei pe care le pastra cu grija sa nu mucezeasca,sa nu le roada soarecii,….si daca vedea undeva plante frumoase ,cu rod bogat si-si capata una „de samanta”primavara punea semintele straine separat de ale ei ca nu care cumva sa corceasca si sa strice soiul ei si abia dupa 3-4 ani o declara ca fiind demna de incredere [samanta] si-i ramanea numele dupa neamu’celei care-i daduse samanta.Asa se pastrau soiurile …..

    • nelucraciun spune:

      Ei, da, asa se pastrau soiurile.
      Dar au aparut hibrizii, tot mai productivi si tot mai vulnerabili. E clar ca, la nivel de hibrizi, productivitatea se plateste prin vulnerabilitate. Asta inseamna tot mai multe chimicale de sinteza, mereu mai multe. Iar secatuirea solului prin masacrarea vietatilor care ajuta la regenerarea sa, prin monocultura si prin agricultura intensiva a impus utilizarea masiva a ingrasamintelor chimice. Apoi irigatiile, care au dus la spalarea solului si la infiltrarea chimicalelor in straturile freatice. Sunt multe de spus. Dar si mai multe de (re)invatat.
      In primul rand, cred eu, trebuie redescoperite, daca mai e posibl, soiurile traditionale. Apoi trebuie regenerat solul, prin aport de humus. Incet, incet, chiar la nivel micro (adica in gradina din spatele casei).

  2. Victoria spune:

    Pai nu stii ca acum se reinventeaza roata? :)) Cica incercam sa facem agricultura bio, cand bunicii nostri, si toti cei dinaintea lor, asta au facut toata viata si nu le-a ridicat nimeni nici o statuie. Acum cica asa e trendy .Bunicul meu a mancat toata viata lui cu lingura de lemn si a murit la 85 de ani cu toti dintii in gura. El a murit tanar. Un unchi al lui, Mos Ion, caporal in razboi (ca si bunicul dealtfel,care a ramas si fara un ochi atunci) a murit la peste 100 de ani si asta doar pentru ca si-a vazut si ultimul copil murind si nu a mai vrut sa traiasca.
    Nu am vazut,in toata copilaria mea, in verile petrecute la bunici, vreun strop de solutie chimica de stropit rosiile sau alte culturi din gradina bunicilor mei.

    • nelucraciun spune:

      Uite, chiar aici pe blog, am o poveste despre un om din satul in care m-am nascut si care a murit acum aproape trei secole, dupa ce a trait 185 de ani. Desigur nu vor fi fost atatia ani dar, cu siguranta, au fost foarte multi. Iar presa vremii (de la Viena) sublinia alimentatia sanatoasa si posturile (dupa religia ortodoxa) pe care le tinea strict. Asta insemna, cumulat, cam 7 luni anual, fara carne, fara lactate, fara oua. Clar ca si fara chimicale. Dar era mentionat si paharul de rachiu de la care nu se abtinea:
      https://nelucraciun.wordpress.com/2011/02/02/chipuri-peste-vremuri-paorii-4/

  3. SB spune:

    Intoarcerea la agricultura bio nu e nici trendy nici moft, e o necesitate, pentru ca din pacate s-a ajuns ca si Nana Floarea si Mos Petrica de la sat sa puna azot cu vadra la cartofi si la rosii, iar de pesticide sa nu mai spun, ca pun probabil mult mai mult si de cat scrie pe prospect, asa ca sa fie ei siguri ca are efect. Asta nu dauneza doar pamantului si recoltelor care sunt otravite in felul asta, dar si lor direct, pentru ca daca ati vazut in filme cum se lucreaza in occident cand se imprastie pesticide, adica cu costum special si cu masca, ei inhaleaza si le intra in piele toata otrava aceea, si-apoi se mira de unde fac cancer. Iar cu semintele traditionale, va sfatuiesc sa cautati pe unde mai gasiti si sa pastrati sourile traditionale, pentru ca tendinta e sa fie inlocuite si inlaturate ( vedeti filmul „We feed the world” unde CEO-ul de la Pionieer explica cu au f…. ei occidentul si cum au venit acum si in Romania sa faca la fel ). De aceea nu doar un soi sau doua de rosii sau vinete sa aveti in gradina, ci mult mai multe. Eu de 6 ani de cand am inceput sa ma ocup de gradina, am testat cred ca vreo 50 de souiri de rosii. Acum am cred ca vreo 15 soiuri plantate si restul le-am pastrat chiar daca nu mi-au placut asa mult. Am adunat si souri authtone, dar am comandat si de pe internet, soiuri straine. Din cauza ca am gradina mica, nu pot sa cultiv de toate, dar seminte adun pentru ca vreau sa ma mut odata la sat unde voi putea sa ma desfasor.

    • s'anda spune:

      Oh,daaaa!!! in ce priveste pesticidele…..cumnata, la saptamana ,da o pompa de 1l si se jura ca face ceai de coji de citrice si decoct de frunze de rubarbar;dupa inc-o saptamana, alta pompa de 10l,si iar face o postare cu povesti despre eco-bio ,….dupa aia pazeste sa nu-i vedem si mai trage si el o pompa prin pomi,si iar se jura ca ei nu stropesc….Eu,pentru ca ei folosesc o bucata din gradina mea ,fara sa-i taxez,nu am decat o pretentie:sa nu mai stropeasca!!Dar nu stropesc mai des de o saptamana[adica asa stiu eu] :ba de acarieni,ba de coleoptere,ba de alte care inca nu-s ,dar s-ar putea sa vina… Azi da cu pompa si maine consuma.Si-apoi se plange ca are colita,ca si-a facut colonoscopie acu’ vreo 2 ani,…Mi-am mutat capsunii de langa ei dar mi-a mai ramas zmeura,..asta n-am unde s-o mai duc ,si nici o data nu sant sigura ce mananc,…mie imi place dimineata cand intru in gradi’ sa ciugulesc,si sant zile cand dupa un pumn de zmeura,am niste crampe la stomac….Eu folosesc doar piatra vanata sau ma rog…cate ceva anti fungic cand e timpul ploios,cam o data la 10 zile[daca nu uit],dar ea…grijulie mai isi descarca pompa cateodata si pe rosiile mele-fata saritoare!!!Dar pe blog da niste sfaturi despre cum sa ti o „gradina de vis”….de zici ca mersul pe jos s-a inventat la Fagaras!!S-o dau afara ???sa chem politia???

      • nelucraciun spune:

        Da’ eu ce politie sa chem, ca am gradina de la oras cu vedere la strada si vin regulat astia trimisi de primarie si stropesc, ba de capuse, ba de tantari, ba din camionete, ba din avion…am noroc in gradina de la tara, da gradinaritul de week-end e tare greu: ba ploaie, ba ai urgente la serviciu, ba ai o petrecere…

  4. Victoria spune:

    Am citit articolul.Foarte interesant.
    Imi amintesc ca , in copilarie, acasa faceam mereu nazuri la mancare . Insa, la bunici, desi nu mancam carne decat Duminica sau in zilele de sarbatoare, nu ne plangeam niciodata si ne bucuram sa mancam ciuperci din padure, lapte, branza, oua si multe legume din gradina.
    Mergeam cu bunicul in padure la cules de ciuperci si ne invata cum sa le deosebim si cum se numeste fiecare. Am avut o copilarie de vis, pe care vreau sa le-o ofer si copiilor mei.
    SB,nu am zis eu ca e trendy, ci asa a fost perceputa de oraseni initial.Cel putin eu asa am vazut.
    Eu stau la sat de 5 ani si, din prima clipa, am hotarat sa fac gradinarit cat mai curat,pentru ca si asa mancam chimicale cu kilogramele din tot ce suntem nevoiti sa cumparam.
    Si pe mine ma sfatuiau femeile de pe aici sa pun azotat la legume daca vreau recolte bogate, insa am preferat mai putin si mai curat.
    Anul asta ne-a dat Dumnezeu ploaie si belsug. Nu am stropit nici macar cu zeama bordeleza,care zice-se este acceptata in culturile bio.
    Si eu am multe soiuri de rosii.Anul trecut am avut vreo 25, anul asta inca nu le-am numarat,ca am mai adaugat cateva.Am luat si seminte de la Banca de Gene din Suceava cateva soiuri.

    • nelucraciun spune:

      Paori astia din secolul 18 stiau multe. Din cate am citit in Griselini (daca nu confund autorul, poate sa fi fost Ehrler) stiau chiar sa prepare un vaccin contra varsatului. In sec. 18! Asta ca sa nu mai vorbim despre cunostintele despre puterea tamaduitoare a plantelor, inclusiv a celor toxice…

      • Victoria spune:

        Din pacate eram foarte tanara si nu dadeam importanta multor lucruri in verile petrecute la bunici insa, acum, imi pare nespus de rau ca nu am fost mai atenta si nu am intrebat mai multe atunci cand bunicii mei imi vorbeau despre plante si despre ce pot ele sa faca. Am retinut destule din cele spuse de ei, dar mult prea putine lucruri fata de cat ne invatau.

      • nelucraciun spune:

        Din pacate situatia e generala. A fost un moment de ruptura intre societatea traditionala si vremurile care urmau.

  5. SB spune:

    Scuze Victoria de neintelegere. E minunat ca ai avut bunici la sat si ca acum stai la sat, si eu tanjesc sa ma mut, dar va trebui sa mai astept ceva timp, nu depinde de mine. Am luat si eu seminte de la banca de gene din Suceava, si am vrut sa le si trimit altele, dar inca nu am facut-o. Ar fi bine ca sa facem si intre noi schimb de seminte traditionale. Pentru cei din Timisoara e o ocazie primavara, la Liceul Waldorf, unde anul asta s-a organizat primul targ de seminte libere, din initiativa miscarii „Timisoara in tranzitie” -http://timisoara.intranzitie.org/2013/02/09/piata-semintelor-libere/. Va fi cu siguranta si la anul o editie, si ar fi bine daca s-ar organizeza si in alte orase astfel de actiuni. In Canada exista o banca de gene neoficiala organizata de niste cultivatori entuziasti. Site-ul lor e aici: http://www.seedsanctuary.com/ si au si un film al carui trailer e aici: http://www.youtube.com/watch?v=p6eD7_dFR9k .Eu am cumparat niste seminte de la ei.

  6. liana spune:

    Am citit articolul, e interesant cum evolueaza tehnicile de gradinarit chiar si cand avem intentii bune (fara chimicale) modificam putin traditia.

    • nelucraciun spune:

      Aspectul asta al gradinaritului bio, fara chimicale de sinteza dar cu chimicale din plante imi pare acum o aceeasi Marie cu alta palarie. Ce, daca stropesc legumele cu un ceai insecticid din plante nu ucid, de-a valma, atat daunatori cat si insecte benefice? Asa ca ma intreb daca n-ar fi mai buna, pana una alta, o substanta de sinteza care, dupa ce-si indeplineste urgent rolul se descompune in compusi inofensivi, cum ar fi apa si bioxidul de carbon. Totul aplicat, insa, cu masura si numai in cazul unor situatii limita, in perioada de tranzitie spre gradinaritul bio.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s