Căsuţa viespei de hârtie

Cunoaştem, cei mai mulţi dintre noi, fagurii viespilor de hârtie fixaţi pe ţiglele acoperişelor caselor, prin poduri, acolo unde au căldură şi sunt feriţi de umezeală, dar mai ales unde nu sunt prea deranjaţi de oameni. Sunt numeroase speciile de viespi care-şi construiesc fagurii din celuloză, amestecată cu saliva lor pentru  aderenţa aşchiilor şi pentru impermeabilizare.
Generic, mai ales în America, acestea sunt cunoscute ca viespi de hârtie.
Am mai fotografiat căsuţele viespilor de hârtie în mediul lor natural, departe de podurile caselor oamenilor. Cum este şi această imagine luată în luna mai, în munţii Semenic, la Wolfsberg (Gărâna), judeţul Caraş-Severin.
De astă-dată viespii şi-au agăţat căsuţa de un arbust de afin de munte (Vaccinium myrtillus L.) cu flori roz.

Afinul autohton este diferit de afinul de cultură, care provine de pe continentul american.
Viespea de hârtie este considerată, în raport cu grădina organică, o insectă benefică. Deşi adulţii se hrănesc cu polen, participând la procesul de polenizare a plantelor (şi, atenţie, dacă sunt prea mulţi ne pot lăsa toamna fără struguri), ei vânează insecte dăunătoare din grădină, pe care le hăcuiesc şi cu care îşi hrănesc larvele.
Ţinând, totuşi, seama de pagubele pe care le produce şi de pericolul pentru sănătatea oamenilor care au fost înţepaţi sau care au consumat fructe infestate, viespea de hârtie poate fi considerată, pe ansamblu, o insectă dăunătoare

Publicitate