Notă de grădină(1): Prima brumă

Neaşteptat, cam cu o lună mai devreme decât în alţi ani, a venit bruma. Termometrul de pe maşină indica, de dimineaţă, la ora 8, -1 grad Celsius. A fost brumă, dar nu până la nivelul solului.
La tomate s-au ofilit mai ales vârfurile plantelor. Cel mai bine au rezistat soiurile San Marzano, atât cele cu creştere determinată cât şi cele cu creştere nedeterminată, Principe Borghese şi soiul tradiţional dobrogean, cu fructe mici, galbene, foarte dulci, cultivat din seminţe primite de la Banca de gene din Suceava. Nu ştiu ce s-a întâmplat în grădina de la ţară, unde am (aveam?) soiurile cultivate din seminţe provenite de la Ecoruralis şi soiurile tradiţionale cultivate din răsaduri primite de la Nicolae (cu fructe roşii mari, cu fructe roz mari şi cu fructe lungi, ca ardeiul – poate Piramide, dar nedeterminate).
A fost puternic afectat busuiocul, atât soiul verde, cât şi cel mov. Ardeii şi crăiţele au suferit destul de mult, dar mai au frunze viabile. Frunzele trăgulelor (tidvelor) au îngheţat, dar vrejurile sunt încă verzi. Singura plantă de lofant care a supravieţuit e bine mersi, ca şi suratele sale, urzicile. Varza, guliile, dar şi cele câteva plante de cartof crescute spontan în parcela cu varză, nu au nimic. Dintre celelalte solanacee, physalis-ul peruvian are doar vârfurile de creştere afectate, iar singura plantă de tomatillo care nu s-a îmbolnăvit în vară, pare neatinsă de brumă. La fel tufele de solanum laetum, morcovii, pătrunjelul, ţelina, ceapa de Egipt, dar şi cele câteva fire de ceapă obişnuită, răsărite spontan, prazul, perenele precum trandafirii, murele, zmeura, căpşunii, frăguţele, anghinarea, măghiranul, menta, salvia, lavanda, reventul, leuşteanul, tarhonul şi altele. Nici nucii din şcoală, topinamburul şi nici măcar smochinul nu par afectaţi. Castravetele amar, deşi căţărat la înălţime, pe gard, este doar parţial atacat. Fasolea decorativă, vecina sa, nici atâta. Cartofii dulci nu mai au nici o frunză, deşi se târau pe sol. Gândacii puturoşi, câţi mai trăiesc, erau, după amiază, la muncă.
Am reuşit să culeg, înainte de brumă, doar din grădina de la oraş, roşiile coapte, cele pârguite, gogonelele şi ardeii. Unul din straturile de 1,2 m x 1,2 m, purtând nouă plante de tomate pline de rod, am reuşit să-l protejez, în sensul că am învelit tufa în folie. Iar la solar închisesem uşa, fereastra şi am pus la loc panoul demontat. Firesc, niciuna dintre plantele adăpostite acolo nu au fost afectate de brumă. Am schimbat berea din capcanele pentru limacşi, care erau pline.
Pentru dimineaţă se anunţă zero grade deci, din nou, pericol de brumă. Vom vedea ce va fi. Oricum, multe straturi îşi aşteaptă amenajarea şi se cer eliberate de vegetaţie. Dar nu pot, de bunăvoie, să elimin plante care încă trăiesc, după ce le-am îngrijit două sezoane.

Update, a doua zi, 5 octombrie 2013: Şi în dimineaţa asta au fost sub zero grade si puţină brumă, pe la ora 8. Stricăciuni, peste cele de ieri, nu par a se fi produs. Zi însorită, pe la orele prânzului, în solar, cu uşa şi fereastra închise, 32 de grade Celsius. După jumătate de oră cu uşa deschisă, acelaşi termometru indica 28 de grade Celsius.

Update duminică, 6 octombrie 2013: Dimineaţa, pe la ora 8, termometrul din maşină indica 3 grade Celsius, cel din solar doar cu unu mai mult.

About nelucraciun

I'm a young spirit in an old body.
Galerie | Acest articol a fost publicat în Grădină, Natură, Timişoara și etichetat , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

10 răspunsuri la Notă de grădină(1): Prima brumă

  1. s'anda spune:

    La Fagaras a dat bruma…Am pus folii prin gradi’ dar mare lucru….In iarna,in 26 februarie aveam echipament sport si curatam un hotar de maracini undeva pe dealurile de la Valcea,…am venit acasa si pe 4 martie pusesem cam tot ce se putea pune la ora aceea in gradina,…si ma bucuram de primavara aceea timpurie.Dar nu pot spune acelasi lucru acum….Da’ as putea indrazni sa sper ca in 15-20 ianuarie,….Oricum speranta poa’ sa moara ultima ,sub un strat de zapada la inceputul lui martie….

    • nelucraciun spune:

      Eu am început, din cauza condiţiilor de vreme, cu o lună mai târziu şi, iată, se cam termină cu o lună mai devreme…rămâne speranţa grădinii de iarnă. Chiar dacă se apropie Ziua Persephonei…

  2. SB spune:

    Impresionanta colectie de plante si soiuri! Daca ati vrea, am putea face schimb de ceva seminte, de pilda m-ar interesa rosiile dobrogene. Eu am in schimb soiuri de rosii negre – vreo 4 feluri – dovleac stirian cu seminte fara coaja, si o gramada de soiuri de rosii mari ( rosii sau roz, rotunde sau inima de bou). Cartofii dulci m-ar interesa la anul, daca mai puneti; se pot inmulti si prin lastari. Am pus si eu anul asta, dar dupa ce ca a pornit extrem de greu, nu a mai crescut dupa ce l-am pus in pamant. Am si uitat de el. O sa caut in locul unde l-am ingropat sa vad daca mai e ceva. Dupa recoltare parca trebuie tinuti cred ca intr-o incapere cu umezeala vreo doua saptamani, nu mai retin exact. Si inca o intrebare mai am, sfecla de zahar stiti cumva de unde as putea sa fac rost? Mi-ar trebui cateva kg.

  3. nelucraciun spune:

    N-am salvat prea multe roşii dobrogene, dar mai am coapte în solar, chiar şi în grădină, sper să se mai coacă. N-am cultivat niciodată tomate negre, ar fi interesant. Am si dovleci cu seminţe fără coajă, nu ştiu soiul, ar fi şi astea interesante…

  4. SB spune:

    Azi am gasit unul din cartofii dulci pe care i-am plantat. Avea cativa lastari anemici, si doi tuberculasi cat niste morcovi mici. E bine si asta, inseamna ca se poate. Anul asta insa nu a fost deloc prielnic ca a fost foarte frig in mai si iunie pentru o planta tropicala. Am dat tot azi de articolul asta: http://www.agromonitor.ro/coreenii-vor-sa-cultive-batat-in-oltenia/ . Deci vom avea si in magazine cartofi dulci autohtoni.

    • nelucraciun spune:

      Am si eu cateva plante de cartofi dulci. Inca nu am dezgropat nimic, pentru ca: au lastarit foarte greu, cred ca erau tratati, ca atare i-am plantat f. tarziu. Nu au apucat sa infloreasca. In mare parte si-au pierdut frunzele din cauza de melci. Bruma a desavarsit procesul. Dar mai au vrejuri si cate un ciot de frunza. Iar prognoza meteo ne mai da cateva sperante.
      Rosiile Principe Borghese din gradina au ramurele noi, au si flori noi – bineinteles ca nu vor mai avea vreme sa fructifice. Tufa cu rosii de umplut si cu inca un soi asupra caruia nu sunt sigur, se inroseste in continuare. Dar pe astea le-am avut acoperite cu folie in cele doua nopti cu bruma. San Marzano crescut spontan si Marmande, neprotejate, se coc in continuare, dar nu pot profita de ele din cauza de melci si gandaci puturosi. Isi continua vegetatia si galbioarele dobrogene, nu numai in solar.

  5. Alezandrina Tuliga spune:

    Alexandra
    Buna ziua, va citesc de mult timp dar pina acum nu am scris.Sint impresionata de cit de multe cunostinte aveti si eu am citit mult dar inca sint la inceput de drum si m-am aruncat in a face experiente pe propria piele, unele au dat rod altele nu, dar perseverez. Sint adepta folosirii metodelor ecologice dar nu prea dau rezultat intotdeauna, ma lupt si eu cu melcii dar de departe anul acesta atacul cel mai mare mi l-au dat plosnitele de cereale acelea puturoase din cauza carora a trebuit sa scot toate rosiile inca din septembrie pentru ca distrugeau tot rodul. Am vazut ca ati avut si dvs. probleme cu ele, ati descoperit vreun mod ecologic de distrugerea lor , eu am cautat mult pe net dar nu prea am gasit materiale cu modul de combatere.

    • nelucraciun spune:

      Voiam sa mai incerc un ceai de pelin, dar am facut rost relativ tarziu de cateva plante de pelin alb. Ceaiul de vetrice nu a dat rezultat. Singura metoda care ocoleste chimia de sinteza si care da oarece rezultate este strangerea manuala a adultilor si larvelor. Atentie, pe langa emisiile urat mirositoare, sunt si foarte vioi. Una-doua se catapulteaza in mulci sau isi iau zborul. Cel mai bine ar fi sa va confectionati o plasa asemanatoare celor pentru prins fluturi, suficient de larga, pe care sa o tineti sub insecta. Apoi, cu un bobarnac rapid, directionati gandacul spre plasa. Stiu, e anevoios, chiar caraghios, dar asta este…
      Cineva, aici:
      http://intrebari.hobbygradina.ro/2625/cum-scap-de-plosnitele-de-pe-rosii
      a utilizat „macerat de coriandru (boabe strivite de coriandru 2 lingurite la 250 ml apa, lasat la macerat o zi-doua, strecurat, fiert o cantitate egala de apa si oparit boabele, amestecate cele doua „zemuri”)” si spune ca au disparut gandacii.
      Alta solutie ar putea fi un aspirator mic, cu baterie reincarcabila.

      • Alexandrina Tuliga spune:

        Multumesc pentru informatii, am citit undeva ca gindacii de colorado pot fi stirpiti cu ei insisi, adica se culeg gindacii intr-un borcan cu apa si se face un macerat cu care mai apoi se stropesc tufele de cartofi. Pe aceasta metoda am incercat si eu cu plosnita cerealelor dar nu a dat rezultat. Anul acesta au fost foarte multe practic au stricat tot, inclusiv florile se pare ca nu sint pretentiosi la mincare.

      • nelucraciun spune:

        Da, se spune ca stropirea plantelor cu macerate de animale daunatoare moarte le protejeaza de continuarea atacului. Mi s-a recomandat si pentru melci. Dar eu strivesc, noaptea, la lumina lanternei sumedenie de limacsi si chiar cate unul cu cochilie. Daca trec dupa o ora pe acolo, gasesc inca cativa in terciul de melc strivit. Nu stiu ce fac, poate sunt canibali, dar e cert ca nu fug de cadavrele celor morti. Acum imi confirmati si despre gandacii puturosi ca nu functioneaza metoda. Cred ca cel mai bun mijloc de combatere ar fi strangerea lor (si a altor insecte de pe plante!) cu ajutorul unui mini-aspirator cu baterie reincarcabila. Am vazut eu asemenea aspirator in comert si nu costa decat putin peste 100 de lei. Bineinteles, metoda nu e aplicabila decat la gradini mici. Daca nu avem pradatori naturali trebuie sa preluam noi rolul acestora, in ceea ce priveste rarirea daunatorilor. Este destul de greu fara chimia de sinteza. Si trebuie urmarit ca, incet-incet, sa readucem pradatorii (buburuze, viespi, calugarite, pasarele, urechelnite, gandaci aurii, licurici, broaste, soparle, arici, etc.) in gradinile noastre. Si sa nu-i starpim cu otravuri – fie acestea de sinteza sau extrase din plante.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s