Combaterea melcilor din grădinile organice (Update 1)

Melcii din imagine, dacă ar mai trăi, ar trebui să aibă vreo trei decenii. I-am fotografiat în grădina de la oraş a părinţilor mei, care acum este grădina mea, cea în care îmi desfăşor experimentele. Pământ sărac, lutos, de umplutură, rareori îmbunătăţit. Prima şi ultima dată când a primit adaos organic consistent a fost acum un sfert de secol. Atunci i-am dăruit o căruţă plină cu gunoi de oaie. În rest, doar gunoiul produs în gospodărie, pe vremea când ţineam animale: porci, găini, ocazional iepuri şi raţe. Porci şi raţe nu am mai ţinut la oraş de douăzeci de ani, găini şi iepuri de vreo zece. Până anul trecut, toate deşeurile organice din grădină luau calea bidonului sau a focului. Chiar şi cenuşa rezultată o lua vântul. Proliferau şi proliferează în continuare tot soiul de dăunători ai plantelor: insecte şi melci. Adeseori rămâneam uimit cum naiba seminţele de salată, de pătrunjel, de imortele, de crăiţe, dar şi altele, nu răsăreau în grădina mea, sau dacă răsăreau erau foarte rare şi foarte anemice. Şi, mai ales, dispăreau văzând cu ochii. Până când m-am prins. De vină erau baby-limacşii, sute, poate mii, care devorau tot ce răsărea şi se găsea în meniul lor.melci De anul trecut, determinat mai ales de cele citite pe internet, încerc să practic metodele grădinăritului organic. Am împărţit grădina în straturi cu lăţimea de 1,2 m, despărţite de poteci late de 0,5-0,6 m. Nu mai sap cu hârleţul. Doar când amenajez câte un strat înălţat. Atunci, funcţie de ce şi cât material am la dispoziţie, stratul devine o groapă care poate avea şi jumătate de metru adâncime. Umplu cu lemne, de preferinţă putrezite, apoi cu alte materiale organice nedescompuse, peste care pun un strat cât mai generos de compost. Pentru că, da, mi-am amenajat o compostieră, iniţial o îngrăditură de cărămizi, pe care ulterior am lărgit-o şi astă-primăvară am zidit (la rece, fără mortar), o a doua. Procesez acolo deşeuri vegetale de tot soiul, din grădină dar şi din grădina unor vecini, gazon tuns de pe terenurile de minifotbal al firmei la care lucrez, ocazional dejecţii de animale (găini, porumbei, cai), activatori de compost vegetali cum ar fi urzici şi tătăneasă fermentate, rumeguş, talaj fin, cartoane mărunţite, frunze uscate şi tot zaţul de cafea pe care reuşesc să-l adun de la serviciu, de la două filtre şi de la un automat, cred că se strâng peste o sută de kilograme de zaţ anual (materie uscată).
Peste compost pun un strat din pământul scos. Mulcesc doar după ce plantez, cu fân cosit primăvara, cât mai liber de seminţe sau cu gazon proaspăt tăiat. Unele poteci le-am pavat cu dale din beton, cărămizi, pietre de râu, dar cele mai multe le-am acoperit cu tocătură din crengi. Niciodată nu am împrăştiat în grădină pietriş sau pietre sparte.
Toate aceste depozite de materie organică, compostiera şi aleile, dar mai ales vegetaţia abundentă, umbroasă, sunt un mediu propice proliferării melcilor.
Am cercetat jungla internetului şi am găsit o serie de sfaturi menite combaterii acestor animale lacome. M-am grăbit să întocmesc o sinteză, pe care am publicat-o pe blog. S-a dovedit a fi cel mai căutat şi cel mai citit articol. Asta mi-a întărit convingerea că problema este generală. Că flagelul nu poate fi eliminat, doar controlat, într-o măsură mai mică sau mai mare. Pentru că grădinile noastre nu sunt sisteme închise. Chiar dacă eliminăm toţi melcii, vor veni mereu alţii, se vor înmulţi şi vom ajunge tot acolo de unde am plecat.
În perioada scursă de la publicarea acelui prim articol am avut parte de câteva experienţe care m-au ajutat să schiţez o strategie de luptă cu acest flagel.
1. Cea mai la îndemână metodă este culegerea manuală şi eliminarea din grădină a melcilor. Este aplicabilă, în special, melcilor cu cochilie şi adulţilor, în general. Anotimpul cel mai potrivit este primăvara, înainte de înmulţire şi înainte de explozia vegetaţiei. Eu i-am adunat, în special, de pe grămezile de crengi tăiate, depozitate în vederea tocării şi mai ales de pe snopii de vrejuri de viţă de vie, imediat după ploaie. Dar şi de pe crengile neînfrunzite ale tufei de smochin. Ori din tufele de coada şoricelului ornamentală, imediat după pornirea în vegetaţie.
Cât priveşte limacşii, pe aceştia i-am adunat, primăvara, din straturi, noaptea, cu lanterna.
Se pare că la capitolul răririi melcilor cu cochilie am avut oarece succes, dar baby-limacşii m-au învins încă odată. N-am putut păstra, în această toamnă, nici măcar un fir de salată din cea semănată în strat. Plantele de tomate nu le atacă, dar le plac fructele coapte la nebunie. Situaţie identică în cazul căpşunilor. Foile de varză le-au ciuruit, pur şi simplu. Unele tufe de crăiţe le-au defoliat, înaintea brumei. Culeg şi acum limacşi, din strat, dar e anevoios, sunt foarte mici şi foarte mulţi. Dar am observat că după lăsarea întunericului traversează aleile din dale de beton umede. Mari şi mici. Numai limacşi. Sunt foarte vizibili la lumina lanternei şi foarte uşor de strivit. Tot la lumina lanternei pot fi culeşi de pe căpăţânile de varză şi eliminaţi, melci cu cochilie dar mai ales limacşi. Alţi limacşi, din cei mari, îi pescuiesc de pe grămezile de compost. Sau, mari şi mici, de pe pereţii din policarbonat ai solarului. După o tură prin grădină, recomand o a doua, apoi a treia…Se vor aduna alţii, cred că sunt canibali, îi atrag cadavrele strivite. Chiar şi dimineaţa, înainte de ivirea zorilor, îşi mai fac promenada pe alee.
2. Altă metodă pe care o aplic cu un succes evident, deşi, mărturisesc, iniţial nu am avut încredere, sunt capcanele cu bere. Am cumpărat, în primăvară, foarte ieftin, de la solduri, o cutie conţinând două capcane produse în China.
profil 044Le-am aruncat într-un colţ de magazie şi acolo au rămas până când am păţit-o cu răsadul de salată. Am luat doar una, am turnat înăuntru doar puţină bere şi am plasat-o pe stratul unde trebuia să fie salata.
profil 045 A doua zi, dimineaţa, am avut o surpriză:
profil 041 Capcana chiar funcţionează! Dar numai în cazul limacşilor. Şi este suficient dacă schimbi berea la câteva zile odată. Am cumpărat repede un flacon din cea mai ieftină bere (un flacon de 2 litri cu 3 lei), am activat şi cealaltă capcană. Dar încă am destui limacşi. Am vrut să cumpăr măcar 10 capcane. Din păcate nu mai aveau.
3. Totuşi nu am renunţat la gândul cultivării salatei în grădina de iarnă. Mi-am amintit de răsadurile de roşii, pe care le-am cultivat în pahare de cafea refolosite şi am adoptat metoda la salată. Am plasat paharele în curtea betonată din spatele casei, unde mai rar pătrunde câte un melc, aştept numai să crească şi să se mai răcească afară, pentru a le planta în grădină.
4. Şi, în sfârşit, o ultimă metodă pe care o testez în vederea realizării grădinii de iarnă, salată cultivată chiar acolo unde nenorociţii au raşchetat, într-o singură noapte, tot. Dar sub peturi. Pe care le voi îndepărta când condiţiile o vor permite. Dopurile le ţin puse, ud câteodată prin pulverizare. Pentru că, uneori, văd 3-4 exemplare căţărându-se pe câte un PET.
profil 046 5. Desigur se pot cultiva fără precauţiuni speciale specii care displac melcilor. De exemplu cele conţinând acid oxalic, cum ar fi măcrişul, reventul, spanacul, ori specii aparţinând genului allium. În fotografia de mai sus se văd câteva fire de mărar, semănate în acelaşi timp cu prima tură de salată. Specie care, de asemenea, este evitată de melci.
Revin: În grădina de la oraş, deşi strivesc, în fiecare seară, pe aleea din dale din beton, 50-100 de limacşi mici, nu constat să se reducă numărul lor. Au devenit atât de flămânzi încât atacă puternic ceapa verde (în special vârfurile), chiar şi usturoiul, dar le plac şi frunzele de măcriş sau mugurii de creştere ai reventului. Mă tot miram de ce nu se mai dezvoltă tufele de rubarbă. În continuare evită unele plante ca gălbenelele, urzicile, mărarul, tomatillo, zmeura, murele, nucii din şcoală. Nici la salata de sub PET-uri nu prea ajung. Dar se plimbă, mulţime, noaptea, pe PET-uri.

About nelucraciun

I'm a young spirit in an old body.
Galerie | Acest articol a fost publicat în eco, Economie, Foto, Fotografie, Grădină, Imagini, Natură și etichetat , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

30 de răspunsuri la Combaterea melcilor din grădinile organice (Update 1)

  1. Juni Miron spune:

    Nelu, am citit la Rudolf Steiner ca animalele si insectele nu-si suporta mirosul propriei lor descompuneri / sau distrugeri; in consecinta, impotriva insectelor, el spune sa culegi cateva sa le arzi si sa imprastii pe teren cenusa lor, indiferent daca sunt sau nu insecte care actioneaza subteran (cum e coropisnita). Altii spun sa le lasi sa se descompuna in apa, si sa impreasii lichidul pe teren, dar asta e un pic cam scarbos. Sepp Holzer spune ceva asemanator, ref la iepuri si rozatoare, etc: daca vrei sa scapi de ele sa faci un gudron de oase (oasele se ard fara oxigen, intr-un dispozitiv acoperit, si ramane un fel de clei de oase ), cu care sa ungi trunchiurile de pomi. Ma gandesc ca in situatia asta ar putea sa fuctioneze si banalul clei de oase din zidarie.
    Vroiam sa te intreb: la tine exista furnici ? In gradina mamei mele exista o multime de furnici (unele au cam 7 mm lungime… ) si am impresia ca ele sunt un pradator natural pt. melci, pt. ca altfel nu-mi explic cum de n-am prea am vazut melci pe acolo acolo. Camelia

    • nelucraciun spune:

      1. Nu stiu in ce masura prima situatie se aplica melcilor cu cochilie. Dar stiu, din proprie experienta ca limacsii se aduna peste cadavrele strivite ale celor din aceeasi specie, cum, dealtfel, am scris in articol. Ce fac acolo, mananca din cadavru sau isi plang rudele(!?), nu stiu. Cert este ca aceste cadavre ii aduna, nu ii resping.
      2. Am si eu destule furnici. Nu am constatat sa le faca ceva melcilor, nici limacsilor, nici nu am citit asa ceva. Ce stiu eu este ca furnicile aduc afide pe plante, le apara de dusmani (de ex. de buburuze) si le „mulg” – deci, din acest punct de vedere, furnicile nu sunt bune. Mie mi-au adus multime de afide pe tufele de solanum laetum, de n-am putut sa le starpesc decat cu insecticid de sinteza.

      • Juni Miron spune:

        1. Interesant, n-am stiut asta. La anu am sa-ncerc totusi metoda cu cenusa insectelor, la coropisnite si gandacul de colorado, sa vad daca functioneaza.
        2. Am observat si eu ca furnicile aduc afide, am avut un cires salbatic negru tot de afide, am incercat sa le-nlatur cu spray-ul de sapun si alcool dar cel mai bun rezultat l-am avut cand am plantat hrean si patrunjel la radacina . Poate e o coincidenta dar de atunci n-au mai fost afide pe cires toata vara. (Sau poate se inmultesc populatiile de buburuze, din cine stie ce motiv.)
        Numai bine

  2. phlox spune:

    Nelu, nu e musai sa astepti sa gasesti capcane, eu una folosesc, cu succes, borcane de 800 g , pe care le ingrop pana aproape de buza in diferite locuri prin gradi si, la cateva zile pescuiesc lesurile, si completez cu bere si apa.
    Cenusa lucreaza pana la prima ploaie, apoi – pa! Am mai incercat (tot pana la prima ploaie😦 ) cu boia iute. Cojile de ou tocate grosier merg, dar sunt culturi care nu suporta prea bine calciul…..Nemernicii astia mi-au tocat toata cultura de fasole , castraveti si ardei! culmea. Mai aplic si șmecheria aia cu bucati de carton din loc in loc, dar numai cand sunt pe la mosie, caci, altminteri…dijaba! Dimineata culeg recolta si o dau la pasaruicile cerului.(le arunc pe acoperis)
    Pentru (mai curand impotriva) furnici eu frec tulpinile pomilor cu stevie sau stevie porceasca, spanac sau macris. Functioneaza. In plus dezinfectez si scoarta rodniciosilor.😉
    Evident ca aromaticele de tot felul sunt ”imprastiate” prin gradi unde nu gandesti. Fac treaba foarte buna!
    Multumim pentru informatie, ca de fiece data, interesanta si de folos!

  3. nelucraciun spune:

    Nu stiu de ce nu ma mir ca au ajuns sa atace fasolea, castravetii si ardeii. Eu am gasit, asta-primavara, unul cu cochilie ce rontaise dintr-o frunza frageda de tragula (tidva). Dar au preferintele lor…dragalasii astia mici de limacsi nu permit, in primul rand, rasarirea noilor culturi, in special de salata, dar se baga si la patrunjel, telina, leustean, chiar daca sunt dintre aromate. Cand sunt mari (verdeturile aromate) nu le mai au treaba. Mi-e ciuda ca am vazut intr-o gradina, la cca jumatate de km. de a mea, covor de salata verde…si la mine a fost covor, cateva ore doar…dupa 24 de ore au mai supravietuit 2 plantute, apoi au disparut si alea. Sunt atrasi si de salatele de sub peturi, dar nu prea pot intra – stau catarati pe ele toata noaptea…Mararul il lasa in pace, si ceapa, si usturoiul. Voi semana cate un rand de grau, secara si alac de la Banca de gene, dar ma tem. Am tot amanat, dar nu dau semne sa se rareasca. In fiecare seara eutanasiez cam o suta, speram sa se mai reduca numarul, dar nu!
    Varza arata … varza, frunzele care nu sunt adunate in capatani sunt ciuruite, pe alocuri incep sa nu ramana decat nervurile…Plantele de rosii le-au lasat in pace, acum au o atractie deosebita pentru fructele lor…am scapat de larvele de molie, acum le papa melcii.
    Multumesc pentru sfaturi…

  4. SB spune:

    Din cate stiu, limacsii cei mici nu sunt acelasi soi cu cei mari. Astia din urma se hranesc cu materiale in descompunere sau le plac la nebunie ciupercile. Cei mici insa sunt pradatorii plantelor verzi mai ales a celor care abia au rasarit. Aceleasi probleme le am si eu, mai ales ca eu practic acest fel de a cultiva de vreo 6 ani. Problema noastra este ca nu avem pradatori pentru limacsii astia. Cel mai indicat ar fi un cotet mobil cu gaini care sa fie pus cateva zile pe parcela care va fi plantata si in jurul ei . Apoi broastele sunt mari iubitoare de limacsi, deci ar fi bun un mic iaz. Aricii si soparlele ar mai fi de folos. Si daca nu avem nici una din acestea trebuie sa facem noi pe pradatorii. Eu nu i-am cules decat pe cei cu cochilie. La limacsii mici am folosit cenusa pe care am presarat-o si pe plante si in loc sa-i culeg i-am dat cu cenusa. Sigur ca dupa ploaie trebuie repetat. Vreau sa mai incerc cu diatomita anul viitor. Si am mai citit ca fosfatul de fier ar fi bun si nu e toxic.

    • nelucraciun spune:

      O sa incerc si eu cu cenusa. Problema e ca limacsii mici au devenit atat de flamanzi ca ataca aproape orice specie de planta. La rosii distrug doar fructele, mai ales cele cazute la pamant. La ardei le plac si frunzele. Dar, mai nou, au atacat puternic ceapa verde, atat ceapa obisnuita cat si hagima sau ceapa egipteana. Am gasit cativa chiar si pe usturoi. Dar nici plantele continand acid oxalic nu mai sunt ferite. La revent ataca mugurii de crestere, la macris frunzele.
      In fiecare seara strivesc pe aleea din dale din beton 50 – 100 de limacsi. 50 daca trec o singura data, o suta daca trec de doua sau trei ori. Nu constat sa se reduca numarul lor.

  5. Daniel spune:

    Am citit undeva – nu mai stiu unde, ca melcii cu cochilie mananca ouale limacsilor, la fel ca broastele. La noi, din cate am observat nu e invazie de limacsi. Cat despre melcii cu cochilie pot spune ca nu am vazut nici macar unul si nu inteleg de ce. Ma gandesc ca poate nu le place pamantul. Mi-ar placea sa vad cate unul din cand in cand🙂.

    • nelucraciun spune:

      Exista o specie de melci cu cochilie, in tarile din jurul Mediteranei, care papa limacsi.
      Iar daca nu mai au carne, trec si acestia la plante.
      Nici la mine, in gradina de la tara, nu am probleme cu limacsii.
      Din gradina de la oras, care este secatuita si acum ma chinui sa-i refac solul, au disparut pradatorii; gramada de compost si mulciul, folosit la greu, au stimulat inmultirea peste masura a limacsilor, care ataca cam totul, inclusiv ceapa, prazul, usturoiul, rubarba, macrisul, menta, etc., etc, chiar si urzicile…par scutite rucola batrana (pe cea tanara nu au lasat-o a rasara), galbenelele, solanum laetum, capsunii, fragutele, zmeura, physalis peruviana, nu le place inaltimea…toamna asta am adunat, capturat, strivit, mii de limacsi, dar sub o suta de melci cu cochilie. Ma gandesc cu disperare la primavara care va veni, cand vor ecloza ouale ascunse in sol.

      • Roxana spune:

        Multumesc pentru toate aceste articole. Deja mi-am notat cateva sfaturi. Experienta mea cu limacsi: Am avut niste dovleci in gradina si sub ei se adunasera cativa limacsi. Am adus cateva tufe de craite din alta parte si le-am plantat acolo. Aproape ca au disparut limacsii din zona respectiva. In acelasi timp, intr-o zona apropiata am plantat multe, multe craite si nu am avut toata vara limacsi. Imediat ce am facut curatenia de toamna si am scos craitele din pamant si le-am aruncat, au aparut limacsii si mi-au papat salata pe care abia o plantasem. O primavara frumoasa. Roxana

      • nelucraciun spune:

        Mie mi-au papat craitele tinere. Pe bune! Pana si frunze de pelin alb si usturoi, nu mai vorbesc de ceapa, menta, rubarba, de care n-ar fi trebuit sa se atinga.
        Asta e riscul initierii unei gradini organice: mai intai apar daunatorii, adica melcii si altii asemenea, abia apoi vin si pradatorii acestora. Poate dupa ani!

  6. Pingback: Sub tunel (din grădina de iarnă) | Nelucraciun's Blog

  7. Vali Crintea spune:

    trecand peste necazurile si prejudiciile aduse gradinaritului, sunt frumosi melcii !
    http://omulvaly.wordpress.com/2014/05/14/ploaia-intretine-viata/
    Bune sfaturile dvs!

    • nelucraciun spune:

      Asa e, ploaia intretine viata!
      Mediul gradinilor noastre de astazi e unul artificial. Solul e secatuit. Singura solutie viabila pentru combaterea melcilor si a celorlalti daunatori e recreerea unui sol bogat, natural, viu, a mediului natural. Acolo isi vor avea locul si melcii, insa doar atatia cati trebuie!
      Celelalte masuri sunt paleative. Ajuta temporar si limitat in timp si spatiu!

  8. cristina spune:

    este incredibil!
    am crezut initial ca la mine au mancat frunzele niste gandaci negri topaitori (seamana cu greierii), dar din spusele tale este clar ca au fost limacsii. am gasit unul din asta milimetric intr-o ridiche rosie. mie si pe ridichi mi le-au mancat. intre randul de ridichi si cel de salata am un rand de spanac. salata si spanacul au scapat nevatamate, dar ridichile sunt praf.
    eu n-am mai iesit seara in gradina din cauza miliardelor de tantari extrem de agresivi, asa ca nu ma pot lauda ca am vazut vreun melc sau vreun limax, dar dimineata parca vad ceva urme pe unde am beton.
    am observat ca fasolea pusa mai tarziu, dupa ce mi-au mancat-o pe cea din pozele de pe blogul meu, a scapat nevatamata. parca si cea mancata a reusit sa mai dea cateva frunzulite, ma gandesc ca poate isi revine …
    craitele puse de mine cand erau deja mature au fost distruse. acum una din ele a mai facut o floricica, indraznesc sa sper ca atacul limacsilor s-a mai diminuat. oricum, o sa pun si eu capcane cu bere.

    • nelucraciun spune:

      Ridichile, daca prezinta o multime de perforatii mici, nu au fost atacate de limacsi, ci de purecii de pamant. La ora actuala acestia nu ar mai trebui sa fie activi, s-au inmultit deja si larvele nu mai sunt atat de periculoase.
      Insa limacsii ataca practic orice, cu conditia sa fie mic, proaspat. Toamna, generatia a doua, dupa ce creste, ataca puternic si plante mature, atunci nu prea mai sunt plante proaspat rasarite. Dar daca semanati toamna intr-o gradina infestata seminte, sa zicem de salata, riscati sa ziceti ca nu a fost buna samanta. Nici pomeneala! Ea a germinat si imediat a fost papata, fara sa mai vedeti plantutele. Si nu vorbim doar de salata.

  9. Hattrick spune:

    Salut Nelu Craciun,

    Felicitari pentru blog. Din ce-ai descris mai sus, problema ta cu limacsii este sistemica.
    Ce vreau sa spun, e ca le-ai creat conditii extraordinare de repoducere: patul de lemne ingrapoat in pamant, pe care tu il folosesti pe post de ingrasamant natural. Ca sa scapi de limacsi, trebuie sa elimini cauza. Cauza la tine este lemnul ingropat, care este mereu umed si in putrefactie. Un paradis pentru reproducerea limacsilor!
    Eu am constatat acest lucru in ciotul unui pom taiat. Dupa mai multi ani de zile, lemnul umed din pamant a intrat in putrefactie. In scorbura ce s-a format am numarat zeci de limacsi, in special exemplare tinere. Acolo isi au caminul de reproducere.
    Daca le elimini spatiul de reporducere, dupa cateva sezone de cules vei scapa de majoritatea limacsilor.
    Succes!

    • nelucraciun spune:

      Buna seara,
      Multumesc pentru comentariu si sfaturi. Dar:
      Patul de lemn ingropat este bine ingropat, fara contact cu suprafata, partea sa superioara fiind la min. 30 cm sub nivelul solului.
      Alt lemn, care este la suprafata sau aproape este tocatura de crengi. In plus mulcesc si cu alte materiale organice, fan, pastai de leguminoase, taieturi de gazon, zat de cafea. Nu am de ales, trebuie sa regenerez solul, care este secatuit, mort. Sunt constient ca, in aceasta situatie, primii veniti, dupa rame, sunt daunatorii si, intre acestia, pe primul plan, prolifereaza limacsii. Pradatorii acestora vor veni mai tarziu, poate peste ani. Pana atunci rolul pradatorilor trebuie preluat de gradinar. Am descris, in cele doua articole de pe blog, metode de lupta culese din literatura, partial experimentate personal. Din acest an am aplicat si granule albastre cu 4 sau 5% metaldehida. Aceasta substanta este admisa in gradinaritul organic, ea descompunandu-se, dupa o vreme, in apa si bioxid de carbon. Pericol este sa fie ingerata de pisici sau de pasari (caini nu au acces in gradina, arici nu am in gradina de la oras), dar se pare ca in granule sunt si substante repelente pentru aceste animale si alte substante atractante pentru gasteropode.

      • Hattrick spune:

        Eu as incerca regenerarea solului folosind gunoi de grajd, cativa m3 buni. Si gunoiul vine cu ceva vietati, dar sunt 100% ca nu e un paradis pentru limacsi.
        Va spun ca ciotul era ingropat, la 20 de cm sub pamant. Dar pamantul trage apa de ploaie, apa se imbiba in lemn. Lemnul musteste, iar limacsii vin si-si pun ouale acolo.
        Eu am ramas surprins de cat de multi limaci puteau salslui intr-un ciot de 30cm. Va dati seama ce inseamna metrii cubi ingropati in pamant. Parerea mea e ca in lupta asta, daca nu renuntati la lemne, nu aveti absolut nici o sansa. Nu vreau sa spun ca stiu mai bine, dar va zic ce-am constatat la scala mica. La una mare mi se pare dezastru.
        Incercati sa renuntati la lemne, macar intr-o parte din gradina, care sa fie separata de cealalata printr-o alee. Urmariti apoi evolutia. Imi veti da dreptate.
        Succes!

      • nelucraciun spune:

        Lemne ingropate sunt doar sub 3 straturi, doua 2,4×1,2 mp si unul 1,2×1,2 mp. Toate straturile sunt despartite prin poteci peste care am pietre de rau, sau caramizi sau tocatura de crengi. Toata gradina este despartita in doua de o alee din placi de beton, care asta toamna a fost bulevard pentru limacsi: striveam 50-100 buc. pe seara.
        Straturile cu lemne ingropate sunt , toate, intr-o jumatate. Limacsi sunt peste tot.

  10. Andrei spune:

    Păi animalul dăunător al melcilor fără cochilie este rața domestică. Un cârd de rațe patrulând prin grădină ar pune capăt problemei în modul cel mai natural cu putință. În plus au un aspect plăcut, sunt bune la gust (de ex.: pe varză) și fertilizează solul.

    Mi-au plăcut blogul și grădina!

  11. nelucraciun spune:

    Asa e. Pasarile domestice, gaini, rate, sunt utile pentru controlul limacsilor. Ce te faci insa, cand in gradina ai culturi, care vor fi nimicite de catre pasari?
    La tara, dupa recoltare si inainte de arat, pasarile aveau liber in gradina.
    Pe atunci nu se stia de limacsi.
    Cele mai bune rate pentru vanarea melcilor par, dupa cele scrise in bibliografia consultata, cele din rasa Alergatoare indiana. Sunt si frumoase, au portulaproape vertical (amintind de pinguini), fac si multe oua.
    Multumesc pentru apreciere.
    Sanatate si fericire in noul an!

  12. Tudor U spune:

    Salut, Nelu
    Din pacate e greu sa reproducem in oras ciclurile din natura, pe spatiu limitat si cu diversitate limitata. Ma confrunt si eu cu aceeasi problema, pe o scara mai mica, caut sa re-introduc in sol cat mai multe din resturile vegetale insa atat melcii cu cochilie cat si limacsii sunt primii beneficiari.
    Voiam sa iti scriu de gandacii Carabus si de Nemaslug insa am vazut ca ai scris deja de spre ei in 2013. Ai testat Nemaslug? fara efect pozitiv, daca inca ii eutanasiezi personal? Multumesc pentru blog, e informativ si placut pe deasupra!

    • nelucraciun spune:

      Multumesc pentru apreciere.
      Despre Nemaslug doar am citit, nu l-am aplicat.
      Am aplicat, in schimb, metaldehida, granule 4-5% si fosfat feros (feric?).
      Primul se descompune in apa si bioxid de carbon, este deci inofensiv, in timp, pentru mediu. Cel de-al doilea este, in ultima instanta, un ingrasamant. Nicicare nu are un efect total. Aplicat la nimereala poate ucide pana la 20 % din limacsi, in 5 zile. Aplicat stiintific (adica o granula pe fiecare patrat de 10×10 cmp de gradina, nici mai mult, nici mai putin) poate duce la disparitia a maxim 60% din melci, in 5 zile. Dar chiar si in situatia ipotetica a nimicirii, in totalitate, a melcilor, raman ouale lor, care vor ecloza si vor conduce la o noua generatie, de obicei mai numeroasa.
      In concluzie, lupta contra limacsilor trebuie dusa prin mijloace variate, intinsa o perioada lunga de timp, poate continuu. Eu am avut unele rezultate traduse prin scaderea sensibila a virulentei atacului – am, in acest moment, din aceasta toamna, primele fire de salata rasarite spontan si care nu au fost devorate, in schimb mi-au tocat ceapa egipteana si rasaduri de mini pac choi, rucola, mizuna, mai slabute, in doua-trei zile de la plantare. In conditiile unei gradini infestate cu limacsi este dificila obtinerea de plante prin semanare directa: limacsilor le plac, la nebunie, germenii. Secretul: rasaduri viguroase si lupta continua. Merge si semanarea directa sub clopote (PET-uri). Sunt multe de spus, poate un viitor articol, pe masura acumularii de experienta.

      • Tudor U spune:

        Fiind si acesta un razboi, un atac pe mai multe fronturi are sanse mai mari de izbanda. Plus ca daca nematozii se simt bine, pot sa ramana in zona si sa tina sub control populatia de melci pe termen lung. Am cautat ieri pe net surse de Nemaslug (sau un produs similar), insa la noi n-am gasit. Este in Uk dar ei mentioneaza ca nu exporta. Ultima solutie e sa apelez (iar) la sora mea din Germania si sa imi aduca, atunci cand are drum incoace, un pic, de experiment. Cu trimisul de pachet cred ca e mai complicat. Problema e ca produsul e activ cam 4 saptamani daca e refrigerat (nu congelat) din care una este transportul, nu suporta calduri mari, nici seceta. Deci ar trebui dat in primavara, cand e caldut si umed si au iesit limacsii. Ca sa aiba si nematozii ce ataca. Daca reusesc sa ii aduc la un moment potrivit, si doresti, iti pot trimite si tie un pic sa testezi, am inteles ca esti la Timisoara, de la mine de la Cluj nu e departe. Presupun ca tehnologia de producere a produsului ce contine nematozii este complexa, insa cred ca odata ce avem limacsi parazitati (pot fi recunoscuti dupa „mantaua” umflata), acestia pot fi folositi ca si inocul pentru o alta gradina „calamitata”. De dat la neamuri😛.
        Mult succes si spor!
        Inca odata felicitari pentru blog! Acum am explorat ceva mai mult din el si e remarcabila multimea informatiilor si complexitatea subiectelor abordate. La mai mare!
        Tudor

      • nelucraciun spune:

        In mod normal aceasta specie de nematozi se gaseste in solul din Europa. Nu si in solul secatuit. Deci avem toate sansele sa-i regasim si in gradinile noastre. Daca nu acum, in viitor, cand vom avea un sol organic bogat. Crearea de conditii optime pentru pradatorii limacsilor este un tel spre care trebuie sa tindem, daca dorim sa-i controlam. Eu alimentez solul cu tot ce vine la rand: compost, taieturi de gazon si frunze uscate ca mulci, tocatura de crengi incorporata in sol toamna sau la inceputul iernii (BRF) ori ca mulci, restul anului, zat de cafea, etc. De transformarea acestora in sol au grija ramele (fantastic ce repede dispare mulciul din taieturi de gazon), fungii (am avut o gramada de tocatura de crengi depozitata, intr-un colt de gradina si, dupa vreo zece luni, fungii si bacteriile au transformat jumatatedin aceasta in sol).

  13. as vrea sa stiu unde gasesc fosfat de fier,am cautat pe net n-am gasit,ar fi bun si pentru pamant,am solul calcaros
    in gradina am si rate alergatoare indiene libere ,dar limacsii sant in continuare,si nici nu se omoara prea mult cu ei,sau sant prea satule
    felicitari pentru blog ,daca ai si alte sfaturi utile ar fi minunat!

    • nelucraciun spune:

      In tara nu am cunostinta sa se comercializeze. Eu am din Germania. Nu cred ca e omologat in tara. Cu limacsii nu e de glumit. Multa rabdare si metode diverse ajuta, insa nu sunt metode absolute. Eu am folosit si capcane, ii adunam noaptea la lumina lanternei, am folosit granule cu metaldehida si granule cu fosfat feros, am incurajat pradatorii si inca nu am scapat. Fiica-mea, in Germania, zice ca a scapat cu granule cu metaldehida. Metaldehida se gaseste si la noi, ideal ar fi sa poata fi imprestiata cat mai uniform, cate o granula pe dmp, nu foloseste sa fie puse gramada sau imprastiate mai des. Studiile efectuate indica eficienta maxima, la o aplicare, de 60%, dar asta in conditii ideale.

  14. Buna dimineata. Am o scurta intrebare: solutia de cafea, apa si otet o pot pulveriza si pe flori? Locuiesc in Italia iar acum incepand ploile favorizeaza aparitia melcilor. Au ajuns sa imi manance si frunzele trandafirilor. Aveti idee daca aceasta solutie dauneaza florilor si gazonului? Multumesc!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s