Şopârla care şi-a pierdut picioarele.

Este năpârca (Anguis fragilis) care nu este şarpe ci doar o şopârlă care nu are picioare. Îşi pierde coada dacă este în pericol. Creşte alta, mult mai scurtă, doar câţiva centimetri.
A nu se confunda cu cei mai periculoşi şerpi veninoşi din ţară, viperele, numiţi, în unele părţi, precum Oltenia, tot năpârcă.
Fotografiată la Gărâna (Wolfsberg), la cca. 1000 metri altitudine, în munţii Semenicului, Banat, 26 mai 2013.
2013.05.26 Năpârca - Anguis fragilis
Şi un detaliu aici:
2013.05.26 Năpârca - Anguis fragilis - detaliu
Se pare că mai este numită şi şarpele de sticlă. Se hrăneşte cu limacşi, râme, insecte. Este specie protejată.

Publicitate

Despre nelucraciun

I'm a young spirit in an old body.
Acest articol a fost publicat în Banat, eco, Foto, Fotografie, Imagini, Natură și etichetat , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la Şopârla care şi-a pierdut picioarele.

  1. vasile zice:

    Foarte folositoare pentru gradina si te scuteste de multa munca. O seara frumoasa.

  2. nelucraciun zice:

    Din pacate, in gradina de la oras nu am dihanii moluscocide. Candva aveam soparle cu picioare. Dar le-au starpit pisicile. Ale mele si ale vecinilor… Ma gandesc sa apelez, totusi, doar in acest an, la granulele albastre… Am inceput, de anul trecut, o actiune sistematica de regenerare a solului epuizat, prin adaugarea de materie organica. Compost, mulci, zat de cafea…Din iarna asta experimentez si tehnica BRF. Sunt constient ca, in prima faza, prolifereaza daunatorii, gen limacsi, insecte. Dar sper sa apara, in timp si pradatorii acestora. Cam jumatate din gradina de la oras am dedicat-o plantelor perene, pentru a nu deranja solul. Zmeura, capsuni, fragute, mure, macris, rubarba, hrean, anghinare, menta, salvie, usturoi Rocambole, usturoi salbatic, ceva vie, cativa pomi fructiferi, trandafiri, vetrice, sunatoare, alte diverse plante decorative luate din flora spontana, ceapa de Egipt, urzici, etc. Da, am adus si urzici, pentru ca inainte nu le aveam. Plus anualele, care-si au locul in straturi late de cca 1,2 m, pe care nu le mai sap cu harletul.

    • vasile zice:

      Felicitari pentru modul in care va ingrijiti gradina si grija fata de natura. Puteti sa fiti sigur ca daunatorii nu vor fi atat de numarosi pentru a va distruge recolta si in plus unele plante sanitar va pot proteja legumele mai sensibile de daunatori. Eu pun si foarte multe coji de banane tocate pe straturi, asigura un aport de potasiu care ajuta la inflorire si fructificare, zatul de cafea este foarte bun pentru imbogatirea solului in azot ce contribuie la crestere si dezvoltarea in special foliara a plantelor. Va doresc o seara plina de liniste si armonie si recolte bogate.

      • nelucraciun zice:

        Ma cam tem sa pun direct pe straturi zat de cafea. Dar, cum adun destul de mult, il imprastii in amestecul din compostiera, mai ales acum iarna, cand componente verzi nu mai sunt disponibile. Il pun fara teama in straturile de zmeura, unde nu ma sfiesc sa imprastii tocatura de cetina, stiut fiind ca zmeura iubeste, mai ales, solurile usor acide. Ori, la mine, in amandoua gradinile, solul e bazic. In plus, in gradina de la oras, e secatuit.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s