Anu’ trecut, prin mai, m-am hotărât să transplantez rozmarinul, adus astă-vară tocmai din Bayern, din ghiveciul în care nu-i mergea de nici o culoare, în grădină. Zis şi făcut. Cum nu mai aveam loc decât pe lângă gard, la răcoare şi umezeală, am început să-i sap o gropiţă. Am dat de ceva ce semănau cu nişte ouă, unul îl tăiasem cu lopăţica: la exterior avea o coajă subţire, albă, la mijloc un nucleu de consistenţă solidă, iar între nucleu şi coajă o substanţă lichidă, gelatinoasă. M-am gândit că vor fi fiind ouă de oarece reptilă şi le-am îngropat repede la loc. Rozmarinului i-am săpat altă gropiţă, un pic mai încolo, dar nu am avut noroc de el, pentru că s-a uscat de tot.
Uitasem povestea când, într-o bună zi, am găsit o ciupercă, cam între rozmarin şi locul unde găsisem ouăle:
Recunosc, la ciuperci chiar nu mă pricep. În alveolele care formau suprafaţa pălăriei se găsea un lichid incolor, cum se vede în detaliul următor:
Am fotografiat şi un close-up al suprafeţei piciorului, care avea un aspect buretos:
M-am gândit că o fi vreun fung toxic dar, după o căutare pe internet, cu ajutorul lu’ uica Google, am aflat că se numeşte zbârciog, că face parte din genul Morchella, că este o ciupercă comestibilă (dar nu în stare crudă şi nici consumată împreună cu alcool!), că este o delicatesă a bucătăriei franceze şi că răsare dintr-un ou subteran! Cu toate astea nu am avut curaj să o culeg, am lăsat-o acolo şi, în două trei zile, s-a nimicit. Ulterior a mai răsărit una, mult mai anemică, care nu a ţinut decît o zi. Interesant că deşi cele două ciuperci au apărut în apropierea „cuibului” cu „ouă”, niciuna nu a răsărit chiar din cuib.
Harta vizitatori
Counter
-
Articole recente
Banat
Blogroll
Bănăţeni risipiţi prin ţară
Fotografie
- Candid Street Photo
- Boncu, Oana – wordpress
- Popovici, Dan Cristian – blogspot
- Lazăr, Dinu – blogspot
- Cantea, Mihai – blogspot
- Rupp, Raimondo-Mario – wordpress
- Francisc Vaida
- Bogdan, Grigore – wordpress
- Tânjală, Emanuel, USA
- Pandele, Andrei
- Lightstalking (engl)
- Voiculescu, Răzvan – blog foto
- Mazilu, Alex
- 85 mm Street Photography
- Digital Photography School
- Top photography blog
- Tutoriale foto Keepsy (engl.)
- Old photos
- Setter – blogspot
- Agarici, Paul (site personal)
- Moiceanu, Mihai
- Photophiles magazine
- Incredibilele portrete de insecte fotografiate de Thomas Shahan
- Incredibilele peisaje ale lui Peter Lik
Grădinărit
Hărţi / Maps
Link sharing
Site-urile mele
Valahii astăzi
Arhive
- aprilie 2020
- martie 2019
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- februarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
- decembrie 2014
- noiembrie 2014
- octombrie 2014
- septembrie 2014
- august 2014
- iulie 2014
- iunie 2014
- mai 2014
- aprilie 2014
- martie 2014
- februarie 2014
- ianuarie 2014
- decembrie 2013
- noiembrie 2013
- octombrie 2013
- septembrie 2013
- august 2013
- iulie 2013
- iunie 2013
- mai 2013
- aprilie 2013
- martie 2013
- februarie 2013
- ianuarie 2013
- decembrie 2012
- noiembrie 2012
- octombrie 2012
- septembrie 2012
- august 2012
- iulie 2012
- iunie 2012
- mai 2012
- aprilie 2012
- martie 2012
- februarie 2012
- ianuarie 2012
- decembrie 2011
- noiembrie 2011
- octombrie 2011
- septembrie 2011
- august 2011
- iulie 2011
- iunie 2011
- mai 2011
- aprilie 2011
- martie 2011
- februarie 2011
- ianuarie 2011
- decembrie 2010
- noiembrie 2010
- septembrie 2010
Categorii
- alte Fotos
- alte Karten
- America
- ardei
- Banat
- Basarabia
- batate
- bob
- Braşov
- Brăila
- Bucureşti
- Caraş - Severin
- cartofi dulci
- ceapă
- Chevereşu Mare
- contrarevoluţie
- costum popular
- costum tradiţional
- Dobrogea
- Dunărea
- emigraţie
- Europa
- flori
- foto
- fotografie
- fotografii vechi
- Germania
- grădina de iarnă
- grădină
- grădinărit
- grădină urbană
- Gărâna
- hartă
- hărţi istorice
- hărţi vechi
- Illinois
- istorie
- legume
- limacşi
- Limba mielului
- mazăre
- minutina
- Moldova
- morcovi
- măcriş
- old maps
- old photos
- Olt
- Oltenia
- paori
- Partium
- port popular
- port tradiţional
- pătrunjel
- revoluţie
- Romania
- români
- roşii
- salată
- Serbia
- Sibiu
- solar
- Tiberiu Marcovici
- Timiş
- Timişoara
- Tisa
- tomate
- Transilvania
- Ungaria
- usturoi
- valahi
- Valahia
- Wolfsberg
- zmeură
- ţărani
Meta
Flickr Photos
Să păstrăm România curată
Foarte interesant iar fotografiile de detaliu sunt niste opere de arta. Felicitari. O seara linistita plina de caldura va doresc.
Multumesc. Esti politicos, Vasile, dar pana la arta e cale lunga…Sper ca nu te superi ca am trecut la „per tu”. Pot sa o intorc oricand.
Nu, chiar imi face placere, dar eu n-am avut curajul( deformatie profesionala ce sa-i faci…) Chiar nu e nici un fel de exagerare si nu din politete am spus-o. Mie daca-mi place spun ce gandesc, daca nu, la fel, chiar daca pe multi i-a deranjat.
Fotografiile de pe blog sunt excelente.
Apropo, si eu am cochetat putin cu fotografia ( in anii tineretii) dar in lipsa unui mentor am lasat-o mai moale.
Acum am primit de Mos Nicolae o camera foto Fujifilm S4300 si incerc sa vad ce-i poate „obiectivul”.
Nu mi-ar strica niste sfaturi( daca nu deranjez si nu cer prea mult).
O zi frumoasa fara cele 3 ceasuri rele.
Parafrazandu-l pe Lenin, as zice: Fotografiaza, fotografiaza si iar fotografiaza. Iar intre reprize cauta de citeste cate ceva. Aparatele moderne, in general, preiau reglajele facute inainte manual asa ca, iti recomand sa citesti, imediat dupa ce asimilezi f. bine instructiunile de folosire ale aparatului, despre fotocompozitie.
Pentru intrebari sunt gata, oricand, de un sfat, insa doar daca ma pricep.
Cele bune!
O adevărată grădină cu secrete!
P.S. Sunt de acord că fotografiile sunt foarte frumoase, iar poveștile foarte interesante! 🙂
Multumesc pentru apreciere.
Gradina nu e cu secrete, atata tot ca solul este epuizat si incerc sa-l regenerez. Ca urmare, apar o serie de efecte colaterale neasteptate. Cum ar fi si zbarciogii astia, care, in mod normal, cresc in padure. Este un semn care ma incurajeaza. Ma incurajeaza chiar si invazia de daunatori (limacsii, gandacii puturosi, nematozii rai) care, in mod normal, sunt in avangarda repopularii solului, mult inaintea pradatorilor.
Eh, multe fapte aparent banale sunt… secrete abia descoperite pentru mine. 🙂 Dar și niște povești frumoase.
Si ai avea curaj sa-i mananci asa fara stampila??
Cum am aratat in text, nu l-am mancat. Nici dupa ce am citit despre el. Desi toate pozele care aratau ciuperci cu care putea fi confundat nu semanau…nu ma pricep la ciuperci si gata!
Zbarciogul asta pare sa fie morchella conica, e comestibil si e fantastic ca il aveti in gradina. Unii se chinuie sa cultive zbarciogi in gradini si nu totdeauna reusesc, pentru ca zbarciogii sunt mai mofturosi, pot sa nu rasara in fiecare an, ba chiar pot sa treaca ani si sa nu rasara. Acolo unde au aparut inseamna ca e miceliu si ca sa se dezvolte mai departe trebuie sa ii dati ce sa manance, adica frunze moarte, rumegus si putina cenusa, ca zbarciogilor le place sa rasara mai des dupa un incendiu. Eu am inceput sa invat despre ciuperci de vreo doi ani si pe langa cele salbatice ma intereseaza si cele care se pot cultiva prin gradini pentru ca pe langa faptul ca sunt gustoase, mai sunt si niste aliati de care orice gradinar ar trebui sa profite. Descompun materii lemnoase si celulozice, produc antibiotice, unele „mananca” nematode, retin apa in sol, transporta la distanta prin miceliu substante de care au nevoie plantele, asta ca sa enumar numai cateva din beneficiile ce le aduc unei gradini. Si apoi majoritatea au efecte medicinale si pentru oameni. Deci e foarte bine sa se cultive ciuperci comestibile printre plantele din gradina. Va dau un link sa vedeti cate soiuri de ciuperci s-ar putea cultiva asa: http://www.mykoweb.com/articles/gardenmushrooms.html
Multumesc pentru link, l-am rasfoit, este foarte interesant, mai ca m-as apuca si de ciuperci, dar mai am atatea altele de aprofundat intr-ale gradinaritului.
Totusi, in aceasta iarna, am abordat o noua metoda (pentru mine) de regenerare a solului…cu ajutorul ciupercilor. Am descoperit si am aplicat, pe cateva straturi, asa numita cale utilizand BRF, adica tocatura din crengi tinere, cu lignina in curs de formare, usor atacabila de catre fungi. Aceasta, intinsa ca o patura, pe strat, cam 3 – 4 cm grosime, apoi acoperita cu un strat subtire de sol (normal se incorporeaza in sol, dar eu am avut disponibila o gramada de pamant, ramasa de la amenajarea zonei verzi din curte), iar peste acesta am mulcit cu resturi vegetale, indeosebi frunze pe cale de descompunere (in parte aduse dintr-o zona cu multi arbori si arbusti, o mica padurice, continand, sper, inoculat de fungi lignivori).
Caci, spre deosebire de compost, unde descompunerea se realizeaza, mai ales, prin actiunea bacteriilor, in acest caz elementul cel mai activ sunt ciupercile lignivore.
Da, si eu am inceput tot asa, si acum pamantul meu abunda de diverse micelii, unele chiar au fructificat, insa nu sunt comestibile. Dar daca as fi stiut acum cativa ani cand m-am apucat de permaculturit, de cultura ciupercilor in gradina, as fi inceput cu micelii de ciuperci comestibile. De ce sa nu ai si ciuperci bune de mancat pe langa faptul ca au atatea beneficii pentru plante? Insa nici acum nu e tarziu, vreau sa imi comand micelii de ciuperci insamantate pe rumegus si sa imi colonizez gradina.
1. Aveti idee de unde se poate procura, la noi, un pic de miceliu de ciuperci comestibile lignifore?
2. Pe zona unde aparusera zbarciogii, chiar nu am adaugat, in ultima vreme, de loc, materie organica. Cred ca mai am niste cenusa de buruieni si putin rumegus de rasinoase, zilele astea trebuie sa vina si baiatul care are grija de automatul de cafea de la serviciu, asa ca voi avea vreo 5-10 kg. de zat umed.
3. Cenusa, imprastiata ca atare, nu dauneaza plantelor? Mie mi-au disparut cu totul firele tinere de ceapa de Egipt pe care am incercat sa le protejez de melci, presarand cenusa pe sol. Nu sunt convins ca din cauza cenusii, pana la faza cu cenusa melcii actionasera din plin, dar am o retinere. Unii recomanda utilizarea cenusii ca ierbicid.
Miceliu se poate comanda si la NUTRIMOLD Iasi, ing. Popa Vasile 0745 826 228
Multumesc!
Avem in Timisoara un micolog, Mircea Selegean il cheama si gasiti datele de contact aici: http://ciuperci.crestere-melci.ro/3/producatori-si-distribuitori-de-ciuperci-si-miceliu.
Rumegusul de rasinoase nu prea e indicat pentru ca sunt putine ciuperci comestibile care mananca lemn de rasinoase. Cel mai bun e rumegusul de foiase.
Eu nu am avut probleme cu cenusa, am presarat si direct pe frunze de salata sau fasole si nu au patit nimic, cu atat mai putin cand am pus pe pamant. Sigur, nu am exagerat. Si nici cu zatul de cafea ca atare nu trebuie exagerat, insa daca e compostat, e ok. Interesant e ca ciupercile pot sa digere zat de cafea.
Multumesc, am accesat site-ul dlui Salagean. Deocamdata ma gandesc doar sa imbunatatesc solul din zona unde au iesit zbarciogii. Am presarat ceva cenusa si zat de cafea. Rumegus nu mai am decat de rasinoase, putin.
In 2013, cand am facut cateva serii de compost, am utilizat tot rumegusul de stejar pe care l-am putut procura si a rezultat un compost excelent, rumegusul s-a descompus repede si complet. Cand am folosit rumegus de rasinoase am constatat ca acesta nu s-a descompus ca lumea.
Acum am pe rol, in compostiera, un compost inca incomplet format, plin de rame, din frunze uscate, in majoritate de nuc, alte resturi vegetale din gradina, putin gazon, putin gainat, ceva cartoane si zat de cafea, din care adaug de cate ori il intorc. Nu l-as folosi, inca.
Nu am gasit, pe site-ul dlui Salagean, referire la cultura ciupercilor in gradina. Astept, sa vad, daca se mai fac zbarciogi.
Nici nu o sa gasiti in romana referiri la cultura ciupercilor in gradina pentru ca la noi se practica doar cultura intesiva sau cel mult pe butuci in aer liber. Daca va intereseaza o sa va mai dau niste linkuri cu informatii in engleza, inclusiv producatori de micelii altele decat ce se vand la noi, insa maine, ca acu e prea tarziu.
Multumesc, eu astept sa mai rasara zbarciogii. Am citit ca, daca cultivi zbarciogi si rasar, vor mai rasari multi ani inainte in acel loc. I-as muta si intr-un loc mai umbrit al gradinii, si in gradina de la tara unde am mai multe locuri umbrite. Aici, unde au rasarit spontan e la nord de soclul din beton al gardului, unul dintre cele mai umede si mai racoroase locuri ale gradinii. Acolo am avut o tufa mare de liliac, pe care au taiat-o oamenii care au reparat gardul, la cativa cm de sol. Pentru ca tot ieseau lastari de liliac si pentru ca nu-i mai voiam acolo, am depozitat, initial fara a sti ce e acela mulci sau compost, tot felul de resturi organice din gospodarie. Dupa vreun an mi-am facut compostiera, am mutat acele resturi vegetale si am scos, cu tarnacopul, zecile de radacini de liliac. Dupa asta am imprastiat pamantul rascolit de-a lungul gardului, am facut un strat lat de 60 cm, am cultivat cate ceva pe ici colo, insa zona respectiva ramasese necultivata. Pana cand am vrut sa transplantez rozmarinul si am dat de oua. Dar ciupercle au iesit la zeci de cm de locul unde am gasit ouale.
Sunt si eu curioasa daca va mai rasar, prin mai trebuie sa se intample, daca va ploua destul desigur. Eu nu am vazut inca in natura decat un soi de zbarciogi mai mici- Morchella conica. Mie lumea ciupercilor mi se pare fascinanta, mai ales de cand stiu ca se poate impleti cu cultura plantelor. Eu mi-am transplantat din padure o gramada de micelii, printre care si miceliu de parazoare, care inca nu a fructificat si din cauza asta nu stiu daca s-a prins. Pe un butuc am Pleurotus cornucopiae, pe altul am Urechi de Iuda, pe altul Trametes versicolor, si o gramada de alte ciuperci necomestibile, toate crescute spontan. Urmeaza sa mai cumpar si micelii de ciuperci comestibile – Stropharia rugosoannulata, Hypsizygus ulmarius, Ganoderma lucidum, Shitake si altele. Mai exista unele ciuperci care nu fructifica insa fac simbioza cu plantele -micoriza- si au efectul unui ingrasamant asupra plantei.
Iată o însemnare pe care am găsit-o într-un fişier de-al meu de pe Google Drive:
De luat in calcul:
Ciupercile ar trebui sa fie nelipsite din gradina organică.
Bibl. Paul Stamets – Mycellium running
http://www.fungi.com/blog/items/permaculture-with-a-mycological-twist.html
http://www.forestfungi.com.au/page7.htm
http://funguygardens.blogspot.ro/
http://www.mykoweb.com/articles/gardenmushrooms.html
P.S. Intrebandu-l pe uica Google despre Paul Stamets găsim o grămadă de bibliografie, incl. cărţi precum aceasta:
Dă clic pentru a accesa Paul.Stamets.-.Mycelium.running.-.How.mushrooms.can.help.save.the.world.356p.pdf
Grupajul asta de linkuri l-am trimis eu la mai multa lume, ma bucur ca vine inapoi ca un feedback, si da, Paul Stamets e de referinta in domeniu. Dupa parerea mea e un vizionar – de vazut si discursul de la TED. E cred ca primul micolog care a aplicat practic micologia direct in natura, in scopul restaurarii terenurilor defrisate, ramase dupa diverse exlpoatari sau contaminate (cu metale grele, radioactiv sau microbian). A aplicat in gradinarit micoriza si cultura ciupercilor tericole simultan cu legumele. Va recomand sa cititi Mycelium running.
Imi place ce am citit. Puteti comanda miceliu si la Nutrimold Iasi. http://www.ciupercile.ro
Multumesc pentru informatie. Deocamdata cultiv legume, zmeura, capsuni, muri, incerc si cu arborii fructiferi, mai cate o planta decorativa din flora spontana, plante companion, etc. Ar fi interesante informatii despre cultivarea ciupercilor printre legume. Chiar astazi, cand am tuns iarba de la strada, sub pruni, am tuns si o multime de ciuperci (peste zece), care puteau fi comestibile. Nu ma pricep deloc si nu vreau sa risc!
Aveti nevoie de un Ghid pentru ciupercile spontane. Eu am la vanzare 2 lucrari. Cu foto. Este riscant, si numai teama ca poate nu sunt comestibile va poate induce simptome ca de intoxicare reala.
Ciuperci in gradina, hribi, parasol, iutari, galbiori, bureti, zbarciogi, orice champinion, fara cel toxic Agaricus xanthodermus. Desigur unele specii formeaza micorize cu radacinile copacilor, dar merita incercat. Adus din padure postamentul micelian cu ceva pamant si ingropat in 5 sau 10 cm de pamant in zone umede spre N, acoperite de vegetatie, chiar si cu crengi, frunze, cetina, turba etc.
Sarbatori fericite
Multumesc! Va doresc, de asemenea, o sarbatoare pascala fericita!
Dupa poza si dupa cum spui ca ai gasit niste „oua”este vorba de:
Phallus impudicus
Oare? Parca asta din gradina mea are palaria mai mare.
Nu era un zbarciog. Era Phalus Impudicus, popular –la calului, care într-adevăr, iese din ou. Nu este comestibila, din cauza mirosului , care este insuportabil, de mortaciune. E metoda ei de a-și împrăștiați sporii. Mirosul atrage muștele care răspândesc astfel sporii.
In schimb, e considerată delicatesa in faza de ou.
Zbarciogii nu ies din ou.
Mulțumesc. Nu mă pricep la ciuperci. Dar nu-mi amintesc sa fi avut miros respingator. Nici altele nu au mai aparut de atunci.