Căpşun

Căpşunul (Fragaria × ananassa, genul Fragaria) este o creaţie a secolului al XVIII-lea. A fost obţinut în Europa, prin încrucişarea a două specii americane, Fragaria virgiana, din America de Nord şi Fragaria chiloensi din America de sud. Una era caracterizată de un gust deosebit, cealaltă de mărime.
Treptat a cucerit continentul şi planeta, înlocuind culturile de fragi europeni care, astăzi, se întâlnesc, mai ales, în stare sălbatică.
Capsun
Trei straturi importante din mica mea grădină de la oraş sunt cultivate cu plante din această minunată specie perenă. Nu le-am numărat niciodată, dar trebuie să fie vreo 200-300. Nu le ofer o îngrijire specială, de două ori pe an le plivesc, mai arunc (iarna) câte o găleată de zaţ de cafea, culeg fructele, mai rup din stoloni, mai pun între tufe câte o mână de mulci, iar vara, când seceta e mare, le ud cu furtunul.
Capsun - floare

Nu produc ele cine ştie ce recoltă, însă pentru consumul timpuriu de fructe proaspete şi chiar pentru conservat, ajung.
Două dintre straturi, unul mai mare şi îmbătrânit şi altul micuţ, plantat anul trecut, fac fructe timpurii, însă nu prea mari. Al treilea strat, măricel, face fructe mai mari, care se coc mai târziu cu două săptămâni. Periodic înlocuiesc, in situ, tufe bătrâne cu stoloni viguroşi.
Astă primăvară, târziu, către vară, am adus de la munte, de la 1000 de metri altitudine şi am cultivat în grădină, câteva fire de frăguţe. S-au prins toate, au produs o mulţime de stoloni şi s-au întins ca nebunele. Abia aştept să fructifice, să le încerc gustul. Altfel, cred că sunt potrivite şi ca mulci viu. Am pus, în această iarnă, mai multe fire, sub pruni, în grădina de la ţară. Sunt curios dacă vor câştiga competiţia cu ierburile din flora spontană. Voi încerca şi cultivarea lor pe terenuri invadate de pir, pentru că sunt deosebit de invazive, iar mie îmi place să experimentez. Pentru a le ajuta, mai ales la început, până prind putere, pirul poate fi cosit, fără a le afecta.

About nelucraciun

I'm a young spirit in an old body.
Galerie | Acest articol a fost publicat în eco, Economie, Foto, Fotografie, Grădină, Imagini, Natură și etichetat , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

3 răspunsuri la Căpşun

  1. vasile spune:

    Interesant articolul dar mai ales experimentele. Nu stiu daca in lupta cu pirul sunt sanse de castig pentru fragute care au, de regula zona radiculara la suprafata. Mie cea mai buna productie de capsuni mi-a iesit in al doilea an dupa plantare si le-am pus in sistemul folosit de Heinz Erven in Paradisul meu adica pe randuri la 90cm intre randuri si 25 cm. intre plante. La jumatatea distantei dintre randuri am facut un santulet cam de 15 cm. adancime in care am pus compost si mranita iar stolonii care au aparut i-am dirijat spre sant, asa incat in anul urmator am avut doua randuri de capsuni tineri de la care am recoltat suficient cat sa-mi satisfac pofta in primavara iar consoarte sa umple vre-o 10 borcanele de dulceata. Ideea cu fragii este de incercat, poate stiu eu, prin polenizare sa obtinem ceva( fie la gust, aroma sau marime), O zi frumoasa sa ai.

  2. nelucraciun spune:

    Eu am adus, catre sfarsitul primaverii, 5 rasaduri de fragute, de la munte. S-au intins extraordinar, de aceea ma gandesc ca, poate, ar castiga competitia cu pirul, daca, initial, ii voi ajuta, prin cosirea pirului, un pic mai sus de nivelul fragutelor. Mai bine invazie de fragute, decat de pir. Dar cum in natura nu am intalnit inca zone compacte cu fragute, ma tem ca aveti dreptate.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s