Seminţe noi pentru grădina mea

Anul trecut mi-am constituit o colecţie de seminţe cum n-am mai avut până atunci. Unele, puţine, salvate de mine. Multe cumpărate de la magazine din ţară, dar şi din Germania. Altele cumpărate pe internet, pe Okazii.ro sau de la firme din Germania. Multe primite în cadrul unui anunţ de schimb pe internet sau de la Banca de gene Suceava, ori Ecoruralis Cluj.
E drept că unele plicuri au rămas nedesfăcute. Altele nu au răsărit (sau au fost mâncate de melci în timpul germinării – sunt situaţii când înjurăm comerciantul că ne-a vândut seminţe proaste, în realitate fie nu le-am asigurat condiţiile optime, fie melcii îşi fac de cap în aşa hal că nici nu apucăm să vedem plăntuţele răsărite).
Anul trecut am recoltat multe seminţe, în special roşii, vreo 25 de soiuri. Am început, de vreo două săptămâni, în grădina de la oraş, campania de însămânţări. Câte o jumătate de oră, seara, după orele de muncă, ori câteva ore, sâmbătă după amiază. Încă nu a răsărit nimic, în afară de ce am semănat / plantat în toamnă şi ce s-a autoînsămânţat (lobodă, rucola şi, în solar, câteva fire de roşii – azi dimineaţă a îngheţat puţin, dar roşiile din solar sunt bine – merci!)

Pe lângă colecţia proprie de seminţe + ce am primit de la Banca de gene + ce sper să primesc de la Ecoruralis, în Germania aşteaptă să prindă o ocazie de a lua drumul României, seminţe a câtorva specii şi/sau soiuri noi (pentru mine):
1. Piretru (Chrysanthemum cinerariifolium, Tanacetum cinerariifolium), o plantă insecticid originară de prin Dalmaţia.
2. Tomate galbene sălbatice, Tomate Kleine Gelbe – Gelbe Wildtomate – nu ştiu denumirea ştiinţifică
Aceste tomate sălbatice produc numeroase fructe de culoare galbenă, de mărimea cireşei. La maturitate culoarea fructelor trece în portocaliu. Iniţial au un gust uşor acid, apoi se îndulcesc. Sunt mai puţin exigente decât suratele lor de cultură şi au cerinţe de nutrienţi mai reduse. O fertilizare abundentă ar favoriza dezvoltarea frunzelor, reducând calitatea fructelor. Sunt mult mai rezistente la atacul manei (Phytophthora infestans), ca atare sunt potrivite pentru cultivare în aer liber. Nu se recomandă copilirea tomatelor sălbatice, sau aceasta să fie superficială. Altfel randamentul fructificării scade mult. Planta ramifică puternic şi atinge chiar şi înalţimi de 3 metri. Ca urmare este nevoie de un spalier pentru conducerea vrejurilor. În aceste condiţii tufele pot servi şi drept barieră vizuală. Aşa că voi cultiva câteva de-a lungul gardului, pe lângă trandafirii căţărători.
3. Tomatillo movPhysalis philadelphica ‘Purple de Milpa’ – Tomatillo
Purple Di Milpa (di Milpa înseamnă pur și simplu de câmp, deoarece acest tip creşte de obicei în sălbaticie ca o buruiană în lanurile de porumb din America Latină); De Milpa este un soi heilroom din Mexic, cu randamente şi fructe mai mici decât soiurile verzi, însă mai rezistente la crăpare şi cu o bună capacitate de stocare. Fructele sale rămân crude și ferme pentru până la două săptămâni, chiar şi la temperatura camerei. Soiul este de obicei descris în termeni ca: are un gust dulce și pătrunzător și este considerat de mulți a fi cel mai bun tomatillo aromat sau are un gust mai pronunţat decât cele mai multe alte soiuri, minunat atunci cand este combinat, în salsa, cu fructe din soiurile verzi, mai blânde.
4. Physalis dulce, Physalis pruinosa – Ananasbeere
5. Niste solanacee negre comestibile Jaltomata procumbens – Jaltomate
6. Lofant Agastache foeniculum – Anisysop, plantă companion şi meliferă
7. Lofant, Mentă coreeană, Agastache rugosa – Koreanische Minze, plantă companion şi meliferă

Urmează mai multe verdeţuri, unele ideale pentru grădina de iarnă:

8. Muştarul brun, pentru gradina de iarnă, Brassica juncea – Brauner Senf
9. Grăsiţa cultivată, Portulaca oleracea var. sativa – Sommerportulak, pe lângă grăsiţa care creşte spontan în grădina mea de la oraş
10. Grăsiţa de iarnă siberiană, Claytonia sibirica – Sibirischer Portulak, bună pentru grădina de iarnă
11. Grăsiţa de iarnă, salata minerului, Winterportulak – Claytonia perfoliata – Postelein, bună pentru grădina de iarnă
12. Rampe americane, un fel de leurdă, Allium tricoccum – Nordamerikanischer Ramp Lauch, dacă tot nu am reuşit, încă, să cultiv leurda autohtonă.
13. Tatsoi, varza tatsoi – Brassica rapa -Perviridis Group, engl. Spinach mustard, germ. Gemüse ‘Tatsoi’ – Mini Pak Choi
14. Creson de iarnă, bun pentru solar neîncălzit, Barbarea verna – Winterkresse; în ciuda numelui, poate fi cultivat tot anul, vara în umbră, cel mai bine la nord de ziduri, iar iarna la soare.
15. Mizuna (Brassica rapa nipponosica) Salat ‘Mizuna’ – Asia-Salat
Seamănă cu rucola sălbatică (engl. wall rocket, anuală, Diplotaxis muralis) – o legumă japoneză, bună pentru grădina de iarnă
16. Minutina, Plantago coronopsis ‘Minutina’ – Hirschhorn-Wegerich Este o varietate de patlagină cu frunze foarte înguste, bună pentru grădina de iarnă

Am încercat să procur şi barabule Chaerophyllum bulbosum – Kerbelrübe, dar se gătaseră…şi aş mai vrea ştevie dulce, dar mi-a ieşit din cap.

Update: Astăzi 20 martie 2014 am primit seminţele descrise mai sus.

About nelucraciun

I'm a young spirit in an old body.
Galerie | Acest articol a fost publicat în America, Banat, eco, Economie, Grădină, Natură și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

26 de răspunsuri la Seminţe noi pentru grădina mea

  1. cami iordan spune:

    Buna, Nelu, esti uimitor ! Unde ai gasit tu seminte de Piretru, ca eu am cautat peste tot, de-am ajuns sa cred ca e sub vreun embargo, ceva🙂 Poti sa-mi dai si mie sursa, sa comand si eu ?
    In alta ordine de idei, Stevia dulce se gaseste peste tot, doar ca semintele au o capacitate de germinare destul de redusa; germineaza cam 5 din 10 si rezista si mai putine. la mine au rasarit, dar au crescut greu, cred ca am si gresit udandu-le cu urzica, pt. ca lor nu le place azotul.
    In final, am renuntat, traiau dar nu vroiau sa creasca.
    Am cultivat din nou vetrice de la tine, se pare ca anul asta o sa am timp sa ma ocup de ea (si anul trecut a rasarit, dar am abandonat-o eu din lipsa de timp).

    • nelucraciun spune:

      Pyrethrum (Chrysanthemum cinerariifolium, Tanacetum cinerariifolium),
      http://www.kraeuter-und-duftpflanzen.de/Pflanzen-und-Saatgut/Papaya-Prachtscharte/P-Einzelsorten/Pyrethrum-High-Potency-Saatgut?c=440

      Acum, vorbind de ceaiurile din plante, desi le utilizez si eu, desi sunt naturale, ma conving tot mai mult ca nu ele reprezinta calea corecta in gradinaritul organic decat, eventual, in stadiul de inceput.
      Solul si mediul, in general, sunt atat de secatuite incat daca incercam sa le regeneram (prin imbogatirea solului cu materie organica, prin cultivarea asa numitelor plante companion, a plantelor miner, a plantelor care capteaza azotul din atmosfera, prin evitarea rascolirii solului, etc.), trebuie sa parcurgem o prima etapa cand vom fi invadati de daunatori – vezi limacsii care, mie, imi dau tot mai multa bataie de cap. Abia intr-o a doua etapa, poate peste ani, vor aparea si pradatorii, care vor mentine un echilibru. Ceaiurile insecticide vor afecta nu numai daunatorii, ci si pradatorii benefici. Ceaiurile fungicide vor afecta si fungii benefici din sol, factori activi in regenerarea solului. Telul, greu de atins, este recreerea mediului natural, cu legaturile naturale dintre componente.

      • cami iordan spune:

        Multumesc mult, Nelu, acum inteleg cu ce te confrunti, e foarte complicat. Am stat si m-am gandit si nu m-as pricepe sa gasesc o solutie. Si totusi, mai mult de 3 ani n-ar trebui sa dureze o reconversie (parca asa se spune). Am gasit pe internet un site care vinde pradatori naturali (naturali pt. USA) ai limacsilor: http://www.buglogical.com/decollate-snails/
        (doar ca idee; nu stiu daca exportul e permis, desi, anul trecut niste oameni mi-au spus ca s-au confruntat pt. prima oara-n viata lor cu invazii sub forma de nori de gargarite, deci, cineva experimenteaza totusi la scara larga si-n Romania…).
        Multumesc mult pt. link, acum inteleg de ce nu gaseam: pt. ca n-am cautat la nemti (nu stiu germana).

      • nelucraciun spune:

        Durata reconversiei depinde de foarte multe: cat de priceput si cat de perseverent esti, cat reusesti sa inveti si cat din asta reusesti sa aplici, cat te lasa vecinii si cat te lasa administratia locala, etc. E firesc ca regenerarea solului, urmata de invazia plantelor sa atraga daunatorii, iar acestia sa atraga, in timp, pradatorii. Cu vremea, se produce un echilibru. Nu mai este nevoie nici de fungicide, nici de ierbicide, nici de insecticide, nici de moluscocide. Introducerea fortata a pradatorilor intr-un mediu nepregatit poate conduce la unele rezultate temporare, dar nu creeaza echilibrul. Asta cu costuri foarte mari.
        Accept, numai pentru faza de inceput, utilizarea de chimicale sau de ceaiuri din plante (tot aia e). Este greu de stabilit in ce masura utilizarea acestora scurteaza sau lungesc procesul, il fac mai lin sau mai abrupt. Prefer invazie de buburuze (sau gargarite cum, impropriu, le numiti voi, regatenii) decat uciderea lor, odata cu afidele.

      • nelucraciun spune:

        Melcii astia care papa limacsi nu traiesc, din pacate, in climatul temperat. Se gasesc, in Europa, in tarile din jurul Mediteranei. Dar si acestia, pe langa limacsi, se hranesc si cu rame iar, cand carnea se termina, trec la plante.
        In Marea Britanie, sub denumirea comerciala Nemaslug se vand nematozi benefici, care isi depun ouale in limacsi.
        Este bine cunoscut si produsul Bacillus thuringiensis, un pesticid (insecticid) biologic, comercializat pe scara larga in occident.
        Sunt intreprinzatori care cresc si comercializeaza diversi pradatori, inclusiv buburuze. Invazia de buburuze de asta toamna a cuprins o varietate originara din Asia, despre care nu stiu nimic. Nu le-am vazut, banuiesc ca sunt tot pradatori, ca si suratele lor autohtone.

      • cami iordan spune:

        Nelu, e surprinzator cat de multe afla omul de la tine: meriti cu adevarat sa ti se implineasca visul de-a vedea acest pamant al tau roditor si echilibrat !
        Ce pot sa spun este c-am vazut cu ochii mei ca asa ceva “se poate”. Iar daca terenul tau e si locul in care te-ai nascut, atunci orice creste acolo are valoare de medicament curat.

        Nu-i exclus sa devii un fel de pionier al reconversiei; eu cred ca-n viitor multi romani vor incerca sa dea valoare terenurilor lor in acest mod, si-atunci deja ceea ce faci tu va avea valoare de exmplu. Probabil (mai mult ca sigur, cred), in directia asta vor evolua lucrurile.
        Eu am un mic teren undeva intr-o zona de deal, langa padure, si-acolo am un nuc sub care infloresc an de an violete si plamanarica; imagineaza-ti ce medicament unic reprezinta nucile astea pentru cineva cu o boala cronica de plamani (… care are si rabdarea necesara sa astepte natura sa-si faca treaba, alaturi de medicamentele cu efect-fulger, ha …!)
        Iti doresc mult succes, sunt sigura ca pe drumul tau se afla multime de lucruri interesante care asteapta sa fie descoperite.

      • nelucraciun spune:

        Gradina pe care incerc sa o regenerez e f. mica. Este mai mult un teren experimental, un laborator. Intotdeauna mi-a placut sa gradinaresc, dar nu am decat vreo doi ani in zona gradinaritului organic. Si am aflat ca 1) nu se poate trece brusc in zona organica si 2) destule dintre metodele acceptate pentru gradnaritul organic nu difera prea mult de gradinaritul chimizat, chiar daca nu utilizeaza chimicale de sinteza.

      • cami iordan spune:

        Foarte bine spus, nelu, ma gandesc si eu de o gramada de timp la asta. Ca sa nu-ti mai incarc blogul, am sa scriu ce-am observat si eu despre asta, peste cateva zile pe blogul meu, Multumesc ca ai adus vorba despre acest lucru.

      • nelucraciun spune:

        Astept articolul.

  2. vasile spune:

    Foarte frumos si interesan,imi place modul in care iti organizezi treburile pentru regenerarea solului, cultivarea plantelor compagnion, folosirea insectelor folositoare si a pradatorilor. Felicitari. O seara minunata.

    • nelucraciun spune:

      Multumesc, acum experimentez la scara mica. Compost, mulci, BRF, plante companion, diversitate vegetala, sol cat mai putin tulburat, plin de viata, rame, fungi, bacterii, nematozi benefici, s.a., ingrasamant verde cu cele doua aspecte: plantele miner, pentru aducerea la suprafata a substantelor utile din profunzime si plante care, prin simbioza cu unele bacterii, capteaza azotul atmosferic.

  3. SB spune:

    Pana sa asteptati sa vina pradatorii pentru limcsi, care ar fi arici, broaste, soparle, serpi, si care aici in Timisoara nu cred ca o sa vina prea repede, ati putea introduce niste gaini, care sa le lasati iarna libere prin gradina. V-ar scuti si de curatenia de toamna a resturilor vegetale, ar imputina si populatiile de melci si insecte care se ascund in sol, si in plus ar si fertiliza. In permacultura se vrea sa se creeze ecosisteme cat mai naturale, imitand conditiile naturale. Deci nu intotdeana trebuie asteptat ca natura sa actioneze, ci putem, si e chiar mai indicat, sa fortam lucrurile, dar sa facem ce ar face natura. Si daca nu merge de la ineput asa, putem sa folosim si forta, dar numai solutii naturale- apropo de asta, am citit aici de tratamente cu lapte crud impotriva manei si acarienilor : http://livegreen4ever.weebly.com/proiecte-de-realizat-diy.html. Odata poate o sa ne vizitam sa facem schimb de seminte, ca aveti chestii tare faine. Am mai gasit sursa da lastari de cartofi dulci, daca va intereseaza, in Ungaria langa Szeged, http://www.bivalyos.hu/batata/ si sursa de cartofi mov, tot in Ungaria http://www.lilaburgonya.hu/

    • nelucraciun spune:

      Nu mai tin alte animale, decat doi catei si doi mati, in gospodaria de la oras, de cel putin un deceniu. Iar in gradina de la tara am alte probleme decat melcii (pir, palamida) mai ales dupa ce, anul trecut, nu am prea reusit sa ma ocup de aceasta, fiindu-mi si vremea potrivnica.
      As fi dorit, totusi, o singura pereche de rate alergatoare indiene, dar nu am gasit. Nici nu am cautat prea mult.
      Iar in ceea ce priveste gainile, eu doresc o gradina pentru cele patru anotimpuri, deci si o gradina de iarna. Daca cititi atent articolul de mai sus veti afla ca o buna parte, aproape jumatate dintre semintele noi pe care le-am procurat, dar care inca nu au ajuns la mine, sunt dedicate unei gradini de iarna.
      In afara semintelor pe care le astept din Germania, nu am prea multe specii deosebite. Caut sa ma axez pe trei directii: gradina de iarna, gradina tinuturilor aride si gradina de perene + plante cu autoinsamantare. Pregatesc chiar un articol despre plantele perene si cele cu autoinsamantare din gradina mea de la oras si ma intreb singur cum de au incaput atatea, mai ales tinand seama ca din unele (capsuni, zmeura, fragute) am mai mult de o suta de exemplare, iar alta (tufa smochinului) ocupa, singura, cam tot atata loc cat o suta de plante.

  4. SB spune:

    Gainile sunt totusi cele mai eficiente in curatarea terenuluide tot felul de oua si lare si se pot folosi asa numitele chicken tractors, niste cotete mobile, constuite cu latimea cat a unui strat, in care sa incapa cateva gaini. Acest cotet se amplaseaza pe strat inainte de insamantare sau plantare, cateva zile, pana se termina de curatat locul, dupa care se muta cu o lungime de cotet mai incolo, pana se termina tot randul. Tot asa se pot pregati parcele noi, nelucrate. Daca mai sunt si niste rate vietnameze, cred ca melcii s-ar imputina simtitor. Asta-i teoria, dar nici eu nu o aplic aici la oras, si am si eu o puzderie de limacsi, insa cand voi fii la sat, imi voi fae totul ca la carte, inclusiv chiken tratctoare. Pentru gradina de iarna s-ar mai putea planta rapini si fetica.

  5. SB spune:

    Seminte de fetica se gasesc la http://seminte.de/. Tot aici au si stevie dulce. Ati cumparat ceva de pe site-ul asta vreo-data?

  6. Eva spune:

    Buna! Ai cumva seminte de piretru in plus? de vanzare sau la schimb?

    Fetica am cumparat si eu anul trecut si tare dulce a fost – nu am mai gasit in magazine, dar a ramas in pamant ceva din a mea (verde peste iarna!!) si acum face flori – sper si seminte! La noi cei mai mari daunatori sunt purecii negri care devoreaza tot rasadul in trei zile. Si cainii de pamant care distrug tot in calea lor… inclusiv pomisorii din livada, trandafirii… daca stiti ceva real impotriva lor …

    • nelucraciun spune:

      Buna seara, din pacate am semanat piretru de doua ori si nu a iesit nimic. Mi-au mai ramas cateva seminte, dar nu-mi permit, in actuala situatie, sa renunt la ele. Voi incerca pana le epuizez, in conditii diferite.
      Purecii negrii sunt purecii de pamant sau altceva? Cei de pamant (care ciuruiesc frunzele ridichilor) sunt prezenti si aici si ciuruiesc orice plante din familia verzei si nu numai. Am cateva fire de mazare cataratoare, semanata pentru multiplicare seminte, rasad de tatsoi, rucola, toate sunt cu frunzele ciuruite.
      Daca cainii de pamant sunt cartitele, am citit ca pot fi alungate infigand in galerii, prin musuroaie, bete proaspăt tăiate de soc. Nu am încercat. Apoi sunt ceva fumigene in magazine, nu stiu cat sunt de eco. Anul trecut mi-au ingropat 3-4 rasaduri de rosii, dar acum s-au mutat în livadă. Sper să nu revină.
      Cele bune.

  7. Eva spune:

    Sunt niste gaze negre care devoreaza ridichile si varza. Dar la cateva zile dupa ce ies rasadurile, daca nu le stropesc cu nimic, le mananca de vii – nu ramane NIMIC pe tot randul!!!

    Nu sunt cartite, sunt caini de pamant – arata ca niste sobolani, sunt mari, cu doi dinti lungi in fata si au comportament de cartite – umbla numai pe sub pamant, sapa galerii, rod tot in calea lor (inclusiv pomi – radacina si tulpina) si fac urme care seamana cu musuroaiele de cartita, dar nu sunt locale, ci dare intregi de pamant musuroit. Distrug tot. Am gasit copacei din livada la pamant iarna asta. O sa incerc cu bete de soc si eu.

  8. nelucraciun spune:

    Gâzele sar, ca puricii?
    Attn., a apărut noua generaţie de limacşi. Şi ăştia papă numeroase plăntuţe abia răsărite.
    Nu ştiu nimic de cainii de pamant. Betele de soc se zice că alungă cârtiţele. Oricum, încercarea moarte n-are. Succes!

    • Eva spune:

      Da, sar cand te apropii de ele. Inca limacsi nu am – astia mai lipsesc… dupa ce ma lupt cu purecii, cu soarecii, cu cainii de pamant, cu iepurii si caprioarele care invadeaza curtea si gradina…
      Noua generatie asta de unde a aparut? vine ca virusii de prin laboratoare… sau chiar apar natural?

      • nelucraciun spune:

        Limacsii depun oua in pamant. Baby-limacsii isi fac aparitia in aprilie-mai. Sunt mititei, cativa mm lungime si papa cam tot ce e verde, sa creasca mari. Eu am semanat diverse plante care nu mai rasareau. Ziceam că nu sunt bune seminţele. Pana cand m-am prins, găsind o jumătate de rând numai tulpiniţe, fără frunzuliţe. Atunci am trecut la răsad sub sticlă, crescut răsad şi plantat în grădină. Păpau şi din acesta, dar mai rămânea. Am două articole despre combaterea melcilor pe blog.
        Purecii de pământ au, mi se pare, doar o generaţie pe an. În cca. o lună dispar. Sper să nu mă înşel.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s