Rasaduri de verdeţuri fotografiate pe 2 noiembrie, comparativ

Se anunţă o toamnă lungă, care, probabil, se va prelungi până către Crăciun (AccuWheater).
La început de octombrie, din păcate nu-mi amintesc exact data, am semănat salată şi alte verdeţuri de sezon rece, în tăviţe alveolare.
Unele din material plastic, aduse în urmă cu doi ani din Germania, altele din carton, producţie chinezească, cumpărate la super-ofertă de la supermarket.
Toată activitatea de pregătire şi de semănare propriu-zisă a durat ceva mai mult de o oră. Am folosit acelaşi substrat (compost producţie proprie), aceleaşi seminţe, aceeaşi apă pentru udare. Toate tăviţele alveolare, introduse în caserole cu apă pe fund, le păstrez într-o mică răsadniţă de tip solar neîncălzit, plasată pe placa din beton a garajului. Funcţie de temperatura exterioară, răsadniţa a stat închisă sau deschisă, în mod egal pentru toate răsadurile.
Iată cele două alveole din plastic în care am semănat muştar roşu şi salata minerului:
rasaduri mustar rosu si salata minerului
Salată am semănat două soiuri, în câte 4 tăviţe alveolare, câte două din plastic, respectiv din carton. Volumul alveolelor din carton este ceva mai mic decât al alveolelor din plastic şi nu ar trebui să influenţeze, cel puţin în acest stadiu, dezvoltarea răsadurilor. Însă, după aproape o lună de la semănare, răsadurile din cele două tipuri de tăviţe alveolare arată complet diferit.
Mai întâi o imagine comparativă cu răsaduri din soiul de căpăţână White Boston:
rasaduri salata White Boston comparativ Şi o alta cu răsaduri din soiul pentru frunze (crestate) A couper feuille de chêne blonde à graine noire (ce-mi place denumirea acestui soi!):
rasaduri salata A couper feuille de chêne blonde à graine noire comparativ Diferenţa în dezvoltarea răsadurilor găzduite de caserole din materiale diferite, plastic şi carton, în rest condiţii identice 100%, este evidentă şi nu mi-o pot, încă, explica.

P.S.1 După încă o săptămână în care plăntuţele din plastic s-au dezvoltat sensibil, să nu zic exploziv, cele din carton aş zice că au rămas cam la fel…

P.S.2 După o vreme am mutat răsadurile din trei alveole de carton, în alveole de plastic. Iată cum arătau aceste răsaduri de Crăciun:
rasaduri salata transplantate Am păstrat o alveolă din carton ca martor:
rasaduri salata netransplantate Diferența e, cred, evidentă.
Iată și una din plantele de salată, semănate inițial în tăviță alveolară din plastic și transplantată ulterior în solar

salata a couper in solar1

Comparați plăntuțele din tăvița alveolară martor cu această plantă, fotografiată tot în zilele de Crăciun.

Anunțuri

Despre nelucraciun

I'm a young spirit in an old body.
Galerie | Acest articol a fost publicat în eco, Economie, Foto, Fotografie, Grădină, Imagini, Natură și etichetat , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

18 răspunsuri la Rasaduri de verdeţuri fotografiate pe 2 noiembrie, comparativ

    • nelucraciun zice:

      Mulţumesc. Aş dori, totuşi, să mă lămuresc, de ce această diferenţă. Citeam, astă-primăvară, pe un blog, despre răsaduri crescute în hârtie igienică. Astea au, totuşi, substrat hrănitor!

  1. cami iordan zice:

    O fi drenajul apei ? Vad ca la plastic apa in exces se scurge in tavita, la celelalte apa e retinuta de carton si astfel, prin capilaritate, impiedica aerisirea la radacina unde planta are nevoie si de aer, in special CO2. Zic si eu …

    • nelucraciun zice:

      Nu stiu. Si substratul din tavitele alveolare din plastic este imbibat cu apa, prin capilaritate, atata vreme cat in caserola este cat de putina apa, pe fund. In plus, peretii din plastic ai alveolelor nu permit trecerea apei sau a aerului…

  2. Carmen zice:

    Tăvițe de carton made in China am avut și eu în primăvară și am pățit același lucru. Firicelele de răsad au rămas mititele comparativ cu celelalte.
    Mi s-a părut că pământul se usca mai rapid (cartonul absorbea apa și se fleșcăia) și am încercat să le ud mai des. Dar tot au rămas în urmă față de celelalte.

    În altă ordine de idei, plantele de care pomenești mă uimesc deseori. Fie aud de ele rarisim, fie nu am auzit niciodată. 🙂

    • nelucraciun zice:

      Eu cred ca, din contra, peretii din carton inmagazineaza o cantitate de apa care poate constitui o rezerva pentru plantute…atat substratul cat si peretii din carton sunt imbibati; ma intreb ce se intampla in cazul peretilor din turba, pentru ca sunt si tavite alveolare sau ghivece presate din turba…in ultima instanta ma gandesc si la vreo substanta prezenta in carton, ma gandesc si la un proces de descompunere naturala a cartonului, care consuma mult azot.
      In cealalta ordine de idei, caut sa experimentez cultura cat mai multor plante si soiuri alohtone, pentru a ramane, in final, la cele mai convenabile…

  3. Salut Nelu. Îți urmăresc articolele de mai multă vreme dar până acum nu am găsit o ocazie să contribui prin comentarii. O fac acum. Ți-am postat articolul pe o pagină a mea, SEED Bank | Banca de Semințe https://www.facebook.com/SEEDBank.ro/photos/a.456944174389810.1073741827.413919775358917/728462940571264 Tot acolo am postat și un mic premiu, simbolic, celor care vor găsi răspunsul la dilema ta.
    Eu am un răspuns care este posibil să fie și corect dar îl public mâine seară; vreau să dau ocazia câtor mai mulți grădinari să identifice posibile cauze.

    • nelucraciun zice:

      Multumesc. Astept. Nu am cont Facebook. Te rog, comunica-mi aici.

      • Nelu, acesta este raspunsul „castigator”:

        „Aurelian Vasile: am folosit si eu carton in jardiniere, pentru a separa loturi. la mutarea plantelor am vazut ca disparuse cartonul, dar in urma lui au ramas miceliile albe ale fungilor. presupun ca in timp ce digera lemnul mort (celuloza), fungii folosesc nitrogen si deci ramane mai putin disponibil pentru plantele de cultura. pe de alta parte, am auzit ca fungii sunt buni pentru copaci, au efect invers. au simbioza cu radacinile copacilor si plimba nitrogenul de colo colo, unde-i nevoie de el.

        https://www.plants.ox.ac.uk/…/Watkinso/fbgc_chapter.pdf ”

        Aici e comentariul meu:

        „În concluzie, Aurelian a fost cel care a identificat cauza: fungii. Într-adevăr, cartonul este un mediu propice pentru dezvoltarea microorganismelor, celuloza fiind ea însăși un produs organic. Este hidrofilă (se umflă cu apă) dar este insolubilă în apă.

        Studiind empiric cazurile de răsaduri puse în cartoane (inclusiv de către mine, în 2013, folosind rulouri de la sulurile de hârtie igienică) am observat că dezvoltă miceliu și că este inhibată creșterea răsadurilor.

        Teoria mea este că fungii sunt cauza. Dovezi în sprijinul teoriei sunt experiențele mele și a altor grădinari, cum este cazul lui Nelu Crăciun.”

  4. nelucraciun zice:

    Multumesc pentru raspuns. Intre timp rasadurile din tavitele alveolare din plastic s-au dezvoltat spectaculos, in timp ce acelea gazduite de tavite din carton au stagnat. Am inceput sa le mut, in masura timpului disponibil, in pahare din plastic. Am initiat si un alt experiment. Pt. o tavita din carton folosesc, de cateva zile, extract apos de urzica + tataneasa, la udare, in loc de apa. Nu am constatat inca nici un progres.

  5. Muta-le in ceva de plastic. Si scade umiditatea din substrat. Doar la un lot martor.

    • nelucraciun zice:

      Le-am mutat, am pastrat o tavita de carton martor. Rasadurile mutate in tavite alveolare din plastic au inceput sa se dezvolte (in ciuda zilelor f. scurte), martorele nu numai ca au stagnat, dar au inceput sa li se ingalbeneasca frunzulitele…

  6. Nicoleta zice:

    Foarte interesant si util experimentul dumneavoastra! Nici extractul de urzica si tataneasa nu a ajutat plantutele din tavita de carton?

  7. radhacross zice:

    In opinia mea nu fungii sunt de vina.
    1.Din toata informatia acumulata,carti ori video,in domeniul permaculturii,reiese beneficitatea maxima a lor.Recomandarea de a schimba echilibrul agentilor de transformare a materiilor biologice si solului in favoarea fungilor prin intermediul lemnului [ecosistem padure] si in detrimentul bacteriilor [ecosistem savana] este unanima.
    2.De asemenea,nici cartonul in general,nu cred ca este cauza.Foarte multi permacultori au folosit si recomanda in fazele de inceput ale conditionarii solului ca element de mulcire cartonul si chiar ziarele[!]si nu reclama nici un fel de probleme,desi ele contine oricum niste substante nocive de un fel sau altul.Este adevarat ca masa de sol raportata la cantitatea de carton este foarte mare,comparativ cu tavitele alveolare in discutie – locasurile si cantitatea de sol sunt foarte reduse si,in plus,am remarcat ca folositi soiuri mai speciale,care cu cat sunt mai speciale cu atat sunt mai sensibile,spre deosebire de cele genuine traditionale.
    Cred ca explicatia este mult mai simpla : ACELE tavite au o provenienta foarte dubioasa si sunt probabil,din procesul de reciclare,MASIV impregnate cu substante foarte nocive,care pot actiona nu numai efectiv chimic ci si in spectrul vital-electromagnetic.
    Daca mai aveti un fragment cat de mic din materialul respectiv duceti-l la un laborator PROFESIONAL,de preferat privat,mai scump,dar care foloseste substante si aparatura,inclusiv in spectru atomic si radiant,de calitate.S-ar putea sa dezlegati ”enigma”.
    p.s. Am lucrat doi ani la o firma olandeza din domeniul agricol care folosea tavite alveolare de toate tipurile,de la plastic la turba – nici o problema.Desigur tavitele veneau din Olanda.Sunt asa de ”grijulii” si neincrezatori in orice alte surse,inclusiv romanesti,incat si pamantul il aduc cu Tirurile din Olanda.Cred ca si aerul daca ar fi putut l-ar fi adus de acolo.Asta nu îi împiedica nicicum sa preia in centrul lor de cercetare,soiurile de seminte traditionale romanesti cu toata zestrea lor genetic-informationala genuina,sa le aduca ”ameliorari”,apoi sa le patenteze pe bani grei,pe care romanii oricum nu-i au,ca fiind ale lor proprii.E adevarat ca investesc multi bani,iar la noi nu se ocupa nimeni de asa ceva pentru ca fara sustinere politic-guvernamentala e imposibil,asa ca nu vad ce le putem reprosa.Iau ce gasesc valoros,investesc si castiga mai departe.Singura mare ”problema” ,si e foarte mare,este ca prin ameliorare,le distrug de fapt,chiar daca in mod sigur pastreaza exemplarele genuine in banci speciale de seminte aflate strict sub controlul lor.Acesta e doar un mic crampei din imaginea de ansamblu.

    • nelucraciun zice:

      Este posibil sa fie un efect conjugat intre consumul de azot necesar procesului de descompunere si ceea ce ziceti dvs. Daca punem mulci organic la suprafata solului, inclusiv carton, acesta se descompune lent, deci si consumul de azot este lent. Daca, insa, introducemateriale organice nedescompuse in sol, acolo sunt conditii f. bune pt. descompunere (in primul rand umiditate), procesul este accelerat, necesarul de azot este mare si rapid, solul este, pe moment, saracit, abia dupa descompunere se imbunatateste continutul de azot din sol. Iar, pentru cazul meu concret, intradevar, volumul de sol din alveola este relativ mic raportat la volumul de carton, umiditatea este mare, procesul de descompunere rapid, necesarul de azot f. mare. Iar calitatea cartonului, prin prezenta de substante nocive, poate contribui, insa procesul principal este clar, nu poate fi contestat. Multumesc pentru interes. Va mai astept! Succese!

      • radhacross zice:

        Este evident ca fungii sunt extra benefici intr-un sistem natural care in viziunea si in acelasi timp obiectivul permaculturii este si trebuie sa devina unul complex-simbiotic,in care este aproape imposibil sa nu existe o forma sau alta de procese si organisme native producatoare/fixatoare de azot.La fel de evident,ca sistemul modern al producerii rasadurilor este unul in cel mai bun caz hibrid prin adaugarea de substante ajutatoare,dar in esenta unul izolat de orice context natural,care nu inseamna numai substante si procese chimice,ci mult mai mult.

  8. nelucraciun zice:

    De acord. Producerea rasadurilor in spatii protejate, ca si, de altfel, cultivarea plantelor in spatii protejate, ies din sfera permaculturii. Duppa ani de practica in gradinarit, utilizand metode desprinse din permacultura, sunt tot mai convins ca aceasta, permacultura pura, nu exista. Este o utopie. Desigur, sunt multe dintre metodele permaculturii care pot fi aplicate cu succes, insa, repet, permacultura pura este o utopie.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s