Rasaduri de verdeţuri fotografiate pe 2 noiembrie, comparativ

Se anunţă o toamnă lungă, care, probabil, se va prelungi până către Crăciun (AccuWheater).
La început de octombrie, din păcate nu-mi amintesc exact data, am semănat salată şi alte verdeţuri de sezon rece, în tăviţe alveolare.
Unele din material plastic, aduse în urmă cu doi ani din Germania, altele din carton, producţie chinezească, cumpărate la super-ofertă de la supermarket.
Toată activitatea de pregătire şi de semănare propriu-zisă a durat ceva mai mult de o oră. Am folosit acelaşi substrat (compost producţie proprie), aceleaşi seminţe, aceeaşi apă pentru udare. Toate tăviţele alveolare, introduse în caserole cu apă pe fund, le păstrez într-o mică răsadniţă de tip solar neîncălzit, plasată pe placa din beton a garajului. Funcţie de temperatura exterioară, răsadniţa a stat închisă sau deschisă, în mod egal pentru toate răsadurile.
Iată cele două alveole din plastic în care am semănat muştar roşu şi salata minerului:
rasaduri mustar rosu si salata minerului
Salată am semănat două soiuri, în câte 4 tăviţe alveolare, câte două din plastic, respectiv din carton. Volumul alveolelor din carton este ceva mai mic decât al alveolelor din plastic şi nu ar trebui să influenţeze, cel puţin în acest stadiu, dezvoltarea răsadurilor. Însă, după aproape o lună de la semănare, răsadurile din cele două tipuri de tăviţe alveolare arată complet diferit.
Mai întâi o imagine comparativă cu răsaduri din soiul de căpăţână White Boston:
rasaduri salata White Boston comparativ Şi o alta cu răsaduri din soiul pentru frunze (crestate) A couper feuille de chêne blonde à graine noire (ce-mi place denumirea acestui soi!):
rasaduri salata A couper feuille de chêne blonde à graine noire comparativ Diferenţa în dezvoltarea răsadurilor găzduite de caserole din materiale diferite, plastic şi carton, în rest condiţii identice 100%, este evidentă şi nu mi-o pot, încă, explica.

P.S.1 După încă o săptămână în care plăntuţele din plastic s-au dezvoltat sensibil, să nu zic exploziv, cele din carton aş zice că au rămas cam la fel…

P.S.2 După o vreme am mutat răsadurile din trei alveole de carton, în alveole de plastic. Iată cum arătau aceste răsaduri de Crăciun:
rasaduri salata transplantate Am păstrat o alveolă din carton ca martor:
rasaduri salata netransplantate Diferența e, cred, evidentă.
Iată și una din plantele de salată, semănate inițial în tăviță alveolară din plastic și transplantată ulterior în solar

salata a couper in solar1

Comparați plăntuțele din tăvița alveolară martor cu această plantă, fotografiată tot în zilele de Crăciun.

About nelucraciun

I'm a young spirit in an old body.
Galerie | Acest articol a fost publicat în eco, Economie, Foto, Fotografie, Grădină, Imagini, Natură și etichetat , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

12 răspunsuri la Rasaduri de verdeţuri fotografiate pe 2 noiembrie, comparativ

    • nelucraciun spune:

      Mulţumesc. Aş dori, totuşi, să mă lămuresc, de ce această diferenţă. Citeam, astă-primăvară, pe un blog, despre răsaduri crescute în hârtie igienică. Astea au, totuşi, substrat hrănitor!

  1. cami iordan spune:

    O fi drenajul apei ? Vad ca la plastic apa in exces se scurge in tavita, la celelalte apa e retinuta de carton si astfel, prin capilaritate, impiedica aerisirea la radacina unde planta are nevoie si de aer, in special CO2. Zic si eu …

    • nelucraciun spune:

      Nu stiu. Si substratul din tavitele alveolare din plastic este imbibat cu apa, prin capilaritate, atata vreme cat in caserola este cat de putina apa, pe fund. In plus, peretii din plastic ai alveolelor nu permit trecerea apei sau a aerului…

  2. Carmen spune:

    Tăvițe de carton made in China am avut și eu în primăvară și am pățit același lucru. Firicelele de răsad au rămas mititele comparativ cu celelalte.
    Mi s-a părut că pământul se usca mai rapid (cartonul absorbea apa și se fleșcăia) și am încercat să le ud mai des. Dar tot au rămas în urmă față de celelalte.

    În altă ordine de idei, plantele de care pomenești mă uimesc deseori. Fie aud de ele rarisim, fie nu am auzit niciodată.🙂

    • nelucraciun spune:

      Eu cred ca, din contra, peretii din carton inmagazineaza o cantitate de apa care poate constitui o rezerva pentru plantute…atat substratul cat si peretii din carton sunt imbibati; ma intreb ce se intampla in cazul peretilor din turba, pentru ca sunt si tavite alveolare sau ghivece presate din turba…in ultima instanta ma gandesc si la vreo substanta prezenta in carton, ma gandesc si la un proces de descompunere naturala a cartonului, care consuma mult azot.
      In cealalta ordine de idei, caut sa experimentez cultura cat mai multor plante si soiuri alohtone, pentru a ramane, in final, la cele mai convenabile…

  3. Salut Nelu. Îți urmăresc articolele de mai multă vreme dar până acum nu am găsit o ocazie să contribui prin comentarii. O fac acum. Ți-am postat articolul pe o pagină a mea, SEED Bank | Banca de Semințe https://www.facebook.com/SEEDBank.ro/photos/a.456944174389810.1073741827.413919775358917/728462940571264 Tot acolo am postat și un mic premiu, simbolic, celor care vor găsi răspunsul la dilema ta.
    Eu am un răspuns care este posibil să fie și corect dar îl public mâine seară; vreau să dau ocazia câtor mai mulți grădinari să identifice posibile cauze.

    • nelucraciun spune:

      Multumesc. Astept. Nu am cont Facebook. Te rog, comunica-mi aici.

      • Nelu, acesta este raspunsul „castigator”:

        „Aurelian Vasile: am folosit si eu carton in jardiniere, pentru a separa loturi. la mutarea plantelor am vazut ca disparuse cartonul, dar in urma lui au ramas miceliile albe ale fungilor. presupun ca in timp ce digera lemnul mort (celuloza), fungii folosesc nitrogen si deci ramane mai putin disponibil pentru plantele de cultura. pe de alta parte, am auzit ca fungii sunt buni pentru copaci, au efect invers. au simbioza cu radacinile copacilor si plimba nitrogenul de colo colo, unde-i nevoie de el.

        https://www.plants.ox.ac.uk/…/Watkinso/fbgc_chapter.pdf ”

        Aici e comentariul meu:

        „În concluzie, Aurelian a fost cel care a identificat cauza: fungii. Într-adevăr, cartonul este un mediu propice pentru dezvoltarea microorganismelor, celuloza fiind ea însăși un produs organic. Este hidrofilă (se umflă cu apă) dar este insolubilă în apă.

        Studiind empiric cazurile de răsaduri puse în cartoane (inclusiv de către mine, în 2013, folosind rulouri de la sulurile de hârtie igienică) am observat că dezvoltă miceliu și că este inhibată creșterea răsadurilor.

        Teoria mea este că fungii sunt cauza. Dovezi în sprijinul teoriei sunt experiențele mele și a altor grădinari, cum este cazul lui Nelu Crăciun.”

  4. nelucraciun spune:

    Multumesc pentru raspuns. Intre timp rasadurile din tavitele alveolare din plastic s-au dezvoltat spectaculos, in timp ce acelea gazduite de tavite din carton au stagnat. Am inceput sa le mut, in masura timpului disponibil, in pahare din plastic. Am initiat si un alt experiment. Pt. o tavita din carton folosesc, de cateva zile, extract apos de urzica + tataneasa, la udare, in loc de apa. Nu am constatat inca nici un progres.

  5. Muta-le in ceva de plastic. Si scade umiditatea din substrat. Doar la un lot martor.

    • nelucraciun spune:

      Le-am mutat, am pastrat o tavita de carton martor. Rasadurile mutate in tavite alveolare din plastic au inceput sa se dezvolte (in ciuda zilelor f. scurte), martorele nu numai ca au stagnat, dar au inceput sa li se ingalbeneasca frunzulitele…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s