Socul – utilizări culinare

Socul (Sambucus nigra) este un arbust autohton, invaziv, care creşte în tufe înalte de 2-3 m, uneori până la 10 m.
2014.05.03 tufa soc Grădinarii caută să-l stârpească, îl taie cu topoarele, îi scot rădăcinile cu târnăcoapele, însă el, încăpăţânat îşi reface, în doi-trei ani tufa.
2014.05.03 tufa soc inflorit Are numeroase aplicaţii în medicina naturistă, fiind utilizate cam toate organele plantei, preparate în diferite moduri, pentru o gamă largă de afecţiuni.
De asemenea, pentru utilizare în grădina organică, sunt cunoscute câteva ceaiuri. Este util şi ca plantă însoţitoare, în special în culturi de trandafiri, pentru că atrage afidele, purecii de plante.
2014.05.03 flori soc 1
Utilizare culinară au, mai ales, florile, la prepararea socatei, o băutură răcoritoare din epoca pre-coca-cola. Se iau câteva inflorescenţe, se inmoaie într-un borcan cu apă îndulcită cu zahăr care se ţine la fermentat. Se strecoară, se păstrează la rece, în pivniţă şi se bea, constituind un aport însemnat la atingerea ţintei celor doi litri cotidieni de lichide.
Florile pot fi uscate, pentru utilizare ulterioară, pentru socată sau pentru ceai.
2014.05.03 inflorescenta soc 1
Puţină lume s-a încumetat, însă, să folosească bobiţele socului pentru prepararea delicioasei dulceţi de soc. Care se face cam la fel cum se face dulceaţa, în general. De exemplu cea din afine. Utilizând bobiţe de soc coapte, desprinse cu răbdare de pe reţeaua de codiţe. Şi, bineînţeles, zahăr. Consumarea bobiţelor raw nu este suportată de orice stomac. Toxinele prezente în fructele crude dispar prin tratarea lor termică.
2014.05.03 inflorescenta soc Şi mai puţină lume s-a încumetat să facă rachiu din boabe de soc. Am văzut şi am gustat, rachiu din soc, în Ungaria şi în Germania. Scump-foc! Cred şi eu, la câtă răbdare îţi trebuie să obţii o cantitate rezonabilă de bobiţe fără coadă.
Iată dar, că astă vară am avut marea revelaţie: dracu’ nu-i chiar aşa de negru, nici bobiţele de soc atât de greu de separat de codiţe. Într-adevăr este foarte anevoios ca, după ce ai cules ciorchinii cu bobiţe să scapi de codiţe. Dar nu, este la mintea cocoşului! Nu se culeg ciorchinii, aceştia se scutură, pur şi simplu, in situ, într-o găletuşă ţinută dedesubt. Bobiţele bine coapte se desprind foarte uşor, cele necoapte rămân pe codiţe. Ciorchinii se mai scutură odată sau de două ori, după câteva zile. Şi aşa, dacă avem în livadă (ca mine) sau în împrejurimi, un număr de tufe de soc, putem face câţiva litri de rachiu sau câteva borcane de dulceaţă de soc cu care ne vom uimi musafirii.

Un articol în limba engleză despre soc putem citi aici.

Attn.! A nu se confunda socul cu bozul, care este o plantă foarte asemănătoare şi toxică! Citim aici cum putem deosebi bozul de soc: De reținut că bozul are un miros neplăcut, frunzele diferite, flori cu antere purpurii, care devin negre când se usucă. Fructele de boz sunt negre, mate, iar cele de soc sunt lucioase. Au un miros neplăcut, iar dacă se pun într-un vas cu apă, aceasta se colorează, în circa 30 de minute; la soc, apa rămâne limpede.

Update 28.12.2014:

Imagine generală a unui câmp cu boz înflorit:

Se vede forma diferită, alungită a frunzelor bozului. O inflorescență de boz:

Se văd anterele purpurii. Și un plan apropiat:

About nelucraciun

I'm a young spirit in an old body.
Galerie | Acest articol a fost publicat în eco, Foto, Fotografie, Grădină, Imagini, Natură și etichetat , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

6 răspunsuri la Socul – utilizări culinare

  1. Dani spune:

    Am gustat acum doi ani dulceata de soc si mi-a placut tare mult. Chiar si ceaiul e o descoperire recenta. Doar clasica socata era pe lista retetelor de vara 🙂
    In Romania e o planta invaziva, eu mi-am adus o radacina de acasa si nu s-a prins 🙂 La doar 100 de Km mai la nord, creste fara probleme.

  2. Gabriela spune:

    Am si uitat gustul socatei! Asa e cu civilizatia asta😉 Norocul este ca mai dam peste articole care sa ne aminteasca si sa ne provoace!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s