Plante ajutătoare pentru grădina mea

Deşi început sub auspicii foarte nefavorabile, noul sezon de grădinărit încearcă să aducă, pentru grădina mea de la oraş, experimentul aşa numitelor plante ajutătoare sau plante sanitar, în ideea serviciilor pe care acestea sunt capabile să le ofere legumelor şi celorlalte plante comestibile cultivate. Cu excepţia a două specii, ceapa şi usturoiul, toate celelalte sunt rar întâlnite în grădinile de legume. Ele sunt apanajul grădinăritului organic. Mi-am propus să aloc acestora cel puţin 25% din spaţiul grădinii.
Cu excepţia tufelor de coada şoricelului şi vetrice, a usturoiului peren, care deja cresc în grădina mea  şi a mai multor soiuri de ceapă, de acum parţial cultivate, pentru toate celelalte am pregătit seminţe. Prin schimb sau cumpărate, din ţară sau din spaţiul UE. Aştept doar ca să se întrunească condiţiile demarării noului sezon, în principal zvântarea solului.

Asmaţuiul (Anthriscus cerefolium, Hasmatuchi, asmatuchi, patrunjel cret, patrunjel frantuzesc, hasmaciuca, hasmaciuc, tulburea, germ. Kerbel, engl. Chervil), Anual, apreciat indeosebi pentru frunzele foarte aromate, amarui. Planta creste in locuri umede si umbroase, in zona de stepa, in raristea padurilor, în gradini şi la umbră. Creşte 40-50 cm în înălţime. Se seamănă primăvara, uneori şi la sfârşitul verii, pentru o nouă recoltă înainte de căderea brumei. Respinge melcii. Respinge afidele de pe salată. Atrage prădători ca sirfidele şi viespii. Rezistentă în zona 7. Nu îngheaţă. Nu rezista prea bine in verile fierbinti.
Aceasta plantă este asemănătoare pătrunjelului, prezintă un risc de confuzie cu cucuta mică (Aethusa cynapium), o plantă toxică, care, însă, nu prezintă acelaşi miros plăcut.
Busuiocul verde – (Ocimum Basilicum L.) Plantă anuală care se propagă prin răsad. Răsadul se obţine în spaţii protejate, prin semănare în luna martie-aprilie, sădire după trecerea pericolului de îngheţ. Este util atât ca plantă companion, alături de tomate, ardei, ceapă, dar şi ca plantă aromatică sau condiment.
– Cimbrul (Thymus vulgaris L. Thymus zygis, fam. Libiateae Lamiaceae) Se autoînsămânţează. Sădit între plantele de fasole ajută la respingerea afidelor specifice.
Ceapa (Allium cepa), – respinge melcii, afidele, musca morcovului, fluturii de varză; ajută plante precum morcovii, sfecla rosie, spanacul peren (mangold), salata, muşeţelul, gulioarele, cimbrul.
– Coada şoricelului (Achillea millefolium), atrage insectele prădătoare, precum viespii şi buburuzele. Există un soi de cultură, cu flori mari, galbene, sau în alte culori. Perenă, se înmulţeşte prin despărţirea tufelor, mai rar prin seminţe. Partea subterană rezistă la îngheţ.
Condurul doamnei, (Tropaeolum majus, engl. nasturtiums) Anuală, căţărătoare, îi place solul sărac, cu nivel scăzut de umiditate și lipsit de îngrășăminte. Mirosul înţepător al florilor atrage insecte prădătoare şi le descurajează pe unele dintre cele dăunătoare: afide, gândacii castravetelui, fluturii albi ai verzei. Foarte bun companion pentru ridichi, plante din familia verzei (varza de căpăţână, varza de frunze – collard, conopida, kale, gulii, broccoli, varza de Bruxelles, muştar şi altele), dovleci, castraveţi, pomi fructiferi. O bună practică a cultivatorilor de pomi fructiferi constă în plantarea acestei flori la baza copacilor. Nu are efect asupra gustului fructelor.
Frunzele, florile şi seminţele de condurul doamnei sunt comestibile și minunate în salate!
Crăiţele, (Tagetes patula) Se seamănă, începând cu mijlocul lunii martie, în spaţii protejate, în jardiniere cu turbă cernută. Se umezeşte bine substratul prin pulverizare, apoi semintele se infig cu partea neagră în turbă, cealaltă parte poate rămâne afară. Germinaţia durează între 3 şi 10 zile. Se pulverizează zilnic cu apă stătută. Se repică în pahare după ce au două frunze adevărate sau în grădină, dacă a trecut pericolul îngheţului.
Este repelentă pentru dăunătorii legumelor, în special pentru fluturele alb al verzei, pentru nematozi şi pentru gândacul din Colorado.
Atenţie, este una dintre plantele foarte apreciate de melci, care le pot defolia rapid. De aici rolul de plantă capcană (momeală).
Facelia, (Phacelia tanacetifolia) Specie anuală alogenă, originară de pe continentul nord – american. Atinge o înălţime de 40-60 cm. Puţin pretentioasă la condiţiile de climă şi sol. Nu creşte în umbră. Are o perioadă de vegetaţie scurtă. Rezistă bine la brumele târzii de primăvară şi timpurii de toamnă. Se poate cultiva de primăvara timpuriu pâna toamna târziu. Adesea se autoînsămânţează. Atrage cărăbuşul auriu, care este prădător pt. melci. Micşorează densitatea nematozilor în sol. Este cultivată în Europa mai ales ca plantă meliferă. Utilizabilă şi ca îngrăşământ verde.
Gălbenelele, (Calendula officinalis), a doua prezenţă în grădinile de legume, alături de crăiţe. Se autoînsămânţează. Gălbenelele resping paraziţii purtatori de viruşi ce ataca tomatele şi ardeii; resping nematodele; atrag diverse insecte benefice; repelentă pentru adulţii gândacului de Colorado.
Limba mielului – (Borago officinalis) Plantă anuală provenind din flora spontană care se autoînsămânţează. Este rezistentă în zona 7. Este polenizată de albine. Crește chiar şi până la 60 centimetri înălțime. Este acoperită cu peri mici. Se cultivă prin semănare în a doua parte a lunii aprilie, sau din toamnă. Nu este adecvată pentru transplantare. Suportă aproape orice fel de sol, cu un ph cuprins între 4,8 – 8,3. Preferă un sol uscat şi o poziţie însorită.
Este utilizată de grădinari ca plantă companion universală. Are efecte benefice asupra plantelor de cultură, mai ales când este cultivată pe lângă tomate, căpşuni, dovlecei, cărora le creşte rezistenţa la boli şi dăunători, dar face bine majorităţii speciilor din grădină. Limba mielului şi căpşunii se influenţează pozitiv reciproc. Atrage albinele, viespii şi alţi prădători.
Are flori superbe, micuţe, în formă de steluţă, colorate albastru strălucitor. Florile sunt comestibile. De asemenea frunzele, având un discret gust de castravete, care pot fi utilizate asemănător spanacului. O garnitură de flori de limba mielului decorează minunat o salată, un desert sau chiar o băutură. Consumarea preparatelor culinare obţinute din această plantă trebuie făcută cu prudenţă, numai ocazional, din cauza conţinutului (totuşi mic) de alcaloizi (pirolizdină), care poate provoca afecţiuni hepatice.
Extrage minerale din adâncime şi le adaugă în sol. Este un bun adaos la gramada de compost, poate fi utilizată şi ca mulci. Frunzele conţin vitamina C şi sunt bogate în săruri de calciu, potasiu şi minerale. Prezintă virtuţi de plantă medicinală, este şi o plantă meliferă.
Levănţica – (Lavandula angustifolia), Se seamănă în ianuarie – martie în spaţii protejate, sau în martie- aprilie (cu răsădire în martie – mai), respectiv septembrie – octombrie în grădină;
Respinge musculiţe şi diverşi fluturi, molii, şoareci. Atrage albine şi alte insecte benefice, atrage diverse insecte prădătoare;
Lofantul – (Agastache mexicana, menta mexicana), plantă companion universală, necesită o perioadă rece înainte de însămânţare – stratificare în frigider.
Pelinul – (Artemisia absinthium L.) Este o plantă perenă care, deşi este utilizat în grădinăritul organic, pentru ceaiuri, în combaterea unor insecte dăunătoare, pelinul nu face casă bună cu aproape niciuna dintre plantele întâlnite în grădini. Totuşi, plantat alături de varză şi de caişi are un efect benefic.
Usturoiul – (Allium sativum),ajută la morcov, castravete, căpşun, ceapă, praz, tomate, trandafiri, arbori fructiferi; repelent pentru gândacul de Colorado.
Vetricea – (Tanacetum vulgare) Este un insectifug organic, natural. Vetricea se plantează în apropierea pomilor şi arbuştilor fructiferi, în grădinile de legume, în culturile de plante medicinale, pentru respingerea dăunătorilor. Frunzele emană un miros puternic, care respinge musafirii nepoftiţi. Gandacii japonezi, gandacii castraveţilor, ai dovleceilor, furnicile, moliile, muştele, purecii, şoarecii şi ţântarii sunt, toţi, alungaţi de către aceasta plantă companion benefică.
Totuşi, ea atrage albinele polenizatoare benefice la pomii fructiferi, în grădinile de legume, în culturile de plante medicinale. Utilă pentru varză, trandafiri, zmeură, viţă de vie, piersici.

About nelucraciun

I'm a young spirit in an old body.
Galerie | Acest articol a fost publicat în eco, Grădină, Natură și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

18 răspunsuri la Plante ajutătoare pentru grădina mea

  1. Mirelun spune:

    Excelent articol, va multumesc pentru informatii! Am semanat si eu primavara trecuta Condurul Doamnei si craite, langa tomate, ardei si vinete. In timpul verii , cand temperaturile au depasit limita suportabila, puricii verzi au devorat Condurul Doamnei, in cateva zile plantele au disparut. Craitele au alungat cumva Tuta Absoluta, unde au fost plantate, nu am avut atac. Am lasat radacina lor in sol si am taiat tulpina. Radacinile craitelor sunt un excelent afanator al solului. Asmatuiul l-am descoperit ieri in gradina, l-am recunoscut din descrierea facuta de dvs in articolul precedent. Am avut si mult busuioc si cimbru plantat. Ieri am semanat facelia, trifoi alb , mustar rosu si pelin in amestec , printre bob si mazare. Nu am gasit Vetricea si limba mielului.

    • nelucraciun spune:

      1. Mulţumesc pentru aprecieri.
      2. Condurul doamnei a acţionat ca şi cultură de sacrificiu. Au fost, în schimb, ferite, alte plante.
      3. Mă tem că nu am înţeles faza cu tăierea tulpinilor crăiţelor.
      4. Este tot mai evident că unele dintre plantele menţionate în articol alungă dăunătorii tomatelor sau ai altor legume.
      5. Eu am apucat să plantez, în toamnă, câteva plante de vetrice, în zmeură şi sub trei pomi fructiferi. Le-am scos de pe un teren viran de lângă firma la care lucrez, pe cele mai anemice, în ideea să le las pe cele viguroase pentru o nouă recoltă de tulpini cu frunze şi flori, pentru ceaiuri de utilizat în grădină. Din păcate, pentru prima dată după mulţi ani, astă iarnă, terenul a fost arat. Limba mielului am cumpărat un plic de la un magazin de seminţe, ambalate de firma Agrosel.
      5. Din păcate vremea, terenul care nu mai apucă să se zvânte, nu-mi permit începerea semănatului pe scară largă.

      • Mirelun spune:

        Se recomanda mentinerea in sol a radacinii craitelor, peste iarna, cu rol de afanator, dar si pentru continutul ridicat de thiophen.

  2. Juni Miron spune:

    Foarte interesant, e aproape un documentar – cred ca singurul citit pana acum pe blogurile romanesti – de la care se poate dezvolta, adaugand fiecare ce a invatat din propria lui experienta. Eu n-am inca experienta, dar anul asta imi propun sa plantez cativa pomisori si sa-i inconjor cu plante sanitar.
    Cred c-ar trebui adaugat si hreanul ca planta sanitar, si urzica si tataneasa ca fertilizatori. Am de gand ca anul asta sa experimentez efectul hreanului si al bobului asupra cartitelor …🙂

    • nelucraciun spune:

      Mulţumesc pentru apreciere.
      Am câteva tufe de hrean pe care le-am plantat într-un colţ umbros al grădinii, lângă garajul vecinului. La ţară am mulţime.
      Urzică şi tătăneasă cresc la ţară o mulţime. Nu mă complic să le cultiv în mica grădină de la oraş.
      Cârtiţe şi coropişniţe nu am în grădina de la oraş. La ţară sunt, nu foarte multe. Dar pagubele produse nu sunt foarte mari, sunt suportabile. Or fi având şi cârtiţele rolul lor.
      Citeam undeva că dacă înfigi în galerie beţe de soc proaspăt tăiat, le alungi. N-am încercat.

  3. Juni Miron spune:

    Iata ce-am gasit pe un site de permacultura:

    Comfrey may be the most talked about permaculture plant. It is commonly planted under fruit trees because it does not compete with tree roots, but it does compete with plants that do compete with tree roots.

    • nelucraciun spune:

      1. Nu stiu daca tataneasa nu intra in competitie cu pomii fructiferi. Este cunoscuta ca planta-miner, si bogatia sa in minerale de aici vine. Ori asta se intampla cu plantele care au radacini intinse in profunzimea solului. Ale tatanesei coboara chiar si pana la 3 metri. In acest caz ar trebui sa fie in competitie cu pomii.
      2. Am destul de multe plante de tataneasa in gradina de la tara. Dar creste, in proportie covarsitoare, in partea arabila a gradinii. In partea de livada abia daca gasesti cate una, mai pe la limita cu partea cultivata. In schimb ierburi si chiar urzici, cate vrei!

      • Juni Miron spune:

        Da, aveti mare dreptate, abia tarziu mi-am amintit ca tataneasa e de fapt considerata o planta invaziva. E bine de stiut pentru cei care vor sa o cultive drept fertilizator. Eu m-am luat dupa ce spuneau oamenii aceia in video, dar se vede ca nici ei nu au pus toate informatiile cap la cap -> de unde reiese cat de importanta e o documentare completa si complexa, cum e materialul de mai sus intocmit de dvs.

  4. SB spune:

    In film pe la sfarsit, Brian Kerkvliet zice ca daca vrei sa omori tataneasa plantand un pom langa ea, s-ar putea sa-ti omoari pomul. Dar, pe de alta parte, vedeti ca tot el a plantat tataneasa langa un arbust, iar cel dinainte, avea tataneasa pe langa pomi tineri. In permacultura, se merge mult pe observatie, trebuie vazut unde si langa ce creste tataneasa cel mai bine si ca plante ii tolereaza vecinatatea, si apoi se poate experimenta in gradina proprie. Eu am avut tataneasa pe strada langa un salcam de unde mi-am adus-o in gradina. Cea de pe strada a murit, deci prababil vecinatatea salcamului nu i-a priit. Acum una din tatanese e langa topinambur si ambele se pare ca profita una de alta. am mai plantat radacini de tataneasa la umbra in apropiere de un visin si un alun, cam la un metru distanta, si acolo nu i-a mers bine, a murit. Deci cred ca tatanesei ii place mai mult in locuri insorite, cum a observat si d-nul Nelu.
    Si pentru ca vad ca sunt mai multi pe-aici care se documentaza despre permacultura, va invit sa va inscrieti pe site-ul lui Geoff Lawton : geofflawton.com, veti putea vedea filme de ultima ora facute de el, la liber.

  5. SB spune:

    Chiar adineaori am vazut ultimul film din seria celor cu Geoff Lawton de care aminteam in comentariul anterior, si am aflat despre tataneasa ca intra in competitie cu plantele, respectiv pomii care au radacini adanci, pivotante, ca si ea, in schimb este de ajutor pentru plante care au sistemul radicular dezvoltat pe orizontala, mai putin adanc, cum este dat ca exemplu in film mandarinul, sau probabil arbustul din filmul postat de Juni Miron.

    • nelucraciun spune:

      Este logic. Tataneasa, in calitate de planta miner, intra in competitie cu alte plante miner: arborii.
      Aceste plante miner aduc la suprafata si distribuie, celorlalte plante, prin frunzele moarte si descompuse, mineralele acumulate.
      Exista si situatii mai complexe, de exemplu lucerna utilizata ca ingrasamant verde, in dubla calitate, de planta miner si de concentrator de azot luat din atmosfera!

  6. marius spune:

    Buna ,

    De unde as putea sa fac rost de radacini de tataneasa pentru plantat?

    Marius

  7. Jebeleanu Delia spune:

    Buna ziua. Sunt din Timisoara si as avea nevoie de asmatuchi si creson. Se gasesc si in piata sau este necesar sa plantez in gradina/ghiveci?

    Multumesc frumos.

    • nelucraciun spune:

      Buna seara,
      Cresonul se seamana, mai ales la ghiveci. Rasare in cateva zile. Eu am semanat si in gradina, am avut seminte din plic, de la magazin. Incercati la magazinul specializat din Josefin (parca Dorada ii zice) sau la cel de pe strada Garii (Glisando) ori pe internet. Asmatui (asmutachi, hasmutachi) am incercat, doi ani la rand, sa cultiv in gradina. Am semanat primavara, dar nu a rasarit nimic. Eu nu umblu prea des prin piete, insa tocmai am fost, acum cateva zile, si in Josefin si in Doina, nu am vazut nici una, nici cealalta. Si seminte de asmatui am vazut in magazinele noastre (acum, totusi, nu e sezon de seminte), eu am avut din Germania. Cresonul se poate semana oricand la ghiveci.

  8. Ionutz spune:

    Am semanat craite – mai multe seminte intr-un pahar. Vor aparea, desigur, mai multe plante in pahar. Pot sa le transplantez poe toate din pahar in acelasi loc (sa nu mai stau sa le aleg planta cu planta la transplantare)?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s