Hărţi istorice. Ridicări topografice militare habsburgice

Iată, cititorul Sorin Borodi mă întreabă, într-un comentariu la pagina Bibliografie privind istoria cartografiei, despre prezentarea ridicărilor topografice militare habsburgice. Întrucât scrisesem un articol pe această temă pentru Banaterra, îl reiau aici, fără modificări,  până când timpul îmi va permite o dezvoltare a subiectului:
  Prima ridicarea topografică a Imperiului Habsburgic / Ridicarea topografică iozefină, numită în original, în limba germană, Josephinische Landesaufnahme, a fost primul proiect unitar ce viza cartografierea întregii suprafaţe a imperiului. Ridicarea topografică iozefină a fost începută sub domnia Mariei Theresia şi a fost încheiată sub cea a împăratului Iosif al II-lea.
  Hărţile au fost desenate de mână, aproximativ la scara de 1:28.800 sau, mai exact, conform unităţilor de măsură uzuale în epocă, 1 ţol vienez corespundea la 400 klafteri. Nu există înregistrări valorice privind altitudinea. Redarea variaţiilor de altitudine s-a făcut prin haşuri şi nu prin curbe de nivel.
  Ulterior, utilizându-se aceste ridicări topografice, a fost elaborat un set de hărţi la scara de aproximativ 1:115.200, considerate şi acestea ca  parte din prima ridicare topografică. Această amplă activitate topografică, desfăşurată între 1764 şi 1785, a produs mai bine de 4000 de planşe, neuniforme calitativ, fără o bază de măsurare comună, imposibil de montat într-un ansambu. 
  În Banatul Timişan cartografierea s-a făcut între anii 1769 – 1772, iar în teritoriul graniţei militare bănăţene între anii 1780 – 1784. 
  Hărţile prezintă mai ales o valoare istorică.  Acestea permit localizarea unor aşezări astăzi dispărute dar şi localizarea vechilor vetre ale unor localităţi. Planşele arată aspectul tradiţional al vechilor sate româneşti şi sârbeşti, cu dispunerea împrăştiată a caselor, situaţie dinainte de sistematizarea lor. În tabele alăturate hărţilor este prezentată o conscripţie cuprinzând numărul de familii din majoritatea localităţilor şi suprafaţa teritoriului satului în jugăre şi stânjeni pătraţi.
 Hărţile primei ridicări topografice habsburgice sunt disponibile online pe Wikipedia Commons. Este posibil ca vizualizarea hărţilor la rezoluţia maximă să nu fie posibilă decât cu browserele Mozilla sau IE.
 A doua ridicare topografică. La începutul secolului al XIX – lea, a apărut, stimulată şi de războaiele antinapoleniene, necesitatea unei abordări unitare, utilizând proiecţia Cassini, a descrierii topografice a teritoriului imperiului. Împăratul Francisc I al Austriei a ordonat,  în 1806,  cea de-a doua ridicare topografică a Imperiului Habsburgic, cunoscută sub denumirea originală, în limba germană, Zweite oder Franziszeische Landesaufnahme.
 Între 1806  şi 1869 au fost întocmite peste 3300 planşe, numeroase dintre acestea cuprinzând adăugiri ulterioare (de exemplu căile ferate!). A doua ridicare topografică a fost oprită în anul 1869. Mulţimea numelor topice înscrise pe hărţi îşi găseşte uneori corespondent în numirile de localităţi dispărute, prezente în documentele medievale.
 Consultarea on line a hărţilor rezultate din cea de-a doua ridicare topografică (franciscană) este posibilă, pentru Ungaria şi Banatul Timişan (inclusiv teritoriul inclus în graniţa militară) pe site-ul arcanum.hu.
  Câteva detalii tehnice privind accesarea hărţilor: 
  La deschiderea sitului vom vedea, în fereastra din stânga, imaginea satelitară (Google)  a părţii centrale a Europei pe care se suprapune teritoriul pentru care sunt accesibile hărţile on line. În fereastra din dreapta se vede harta Google corespunzătoare imaginii din satelit.
Fiecare dintre aceste două ferestre este prevăzută, în colţul din stânga, sus, cu un instrument de scalare (zoom) şi în centru cu un instrument crosshair de culoare roşie, fix.
 Plasând prompterul mouse-lui în spaţiul uneia dintre ferestre şi ţinând apăsat butonul stânga al  mouse-ului, prompterul se transformă în simbolul instrumentului de mutare. Vom putea, astfel, translata imaginea (harta) din acea fereastră astfel încât să ajungem la regiunea geografică dorită. Imaginea (harta) din cealaltă fereastră urmăreşte translaţia făcută. 
 Exemplu: Vom plasa prompterul în fereastra din dreapta şi, ţinând apăsat butonul stâng al mouse-lui, vom trage harta astfel încât cerculeţul care marchează poziţia Timişoarei pe hartă să se plaseze aproximativ în centrul crosshair-ului. Vom elibera butonul mouse-ului şi vom plasa prompterul pe cursorul unuia dintre cele două instrumente de scalare, ridicându-l în sus, ţinând butonul stâng apăsat. Vom observa că, în amândouă ferestrele se produce scalarea. Dacă cursorul este dus până imediat sub semnul plus, putem vedea maximum de detalii.
 Dacă dorim să căutăm o localitate anume, cel mai simplu ar fi să scriem numele acesteia (în limba ţării în care, în prezent, se găseşte localitatea) în caseta aflată în stânga – sus (sub titlul  II. katonai felmérés), iar apoi vom apăsa pe butonul Keres. Dar putem, mai încet dar mai sigur, să centrăm pe Timişoara, să scalăm până vedem întreg Banatul în ferestre, să centrăm pe zona aproximativă unde se găseşte localitatea căutată, să scalăm din nou, astfel încât, în câţiva paşi să ajungem la localitatea (zona) dorită. Există posibilitatea ca, pe harta din stânga, să nu regăsim aşezarea căutată. Explicaţia e simplă, la data ridicării hărţii localitatea încă nu exista.
 Putem, în orice moment, dubla suprafaţa ferestrei cuprinzând harta militară vechhe, prin eliminarea ferestrei din dreapta. Pentru a realiza acest lucru, apăsăm, pur şi simplu, pe butonul Bal oldali térkép teljes képernyőre.
 Vom putea naviga pe hartă utilizând instrumentele deja prezentate, dar vom putea şi suprapune harta militară veche peste imaginea satelitară Google, atribuindu-i una dintre valorile 0% – 100%, care reprezintă nivele diferite de vizibilitate (la 0% este vizibilă numai harta, iar la 100% numai imaginea satelitară). Din păcate suprapunerea este defazată, dar ne putem forma o idee asupra modificărilor produse în geografia Banatului în ultimul secol şi jumătate. 
 Pe acelaşi site vom putea accesa şi link-ul următor, unde găsim şi hărţi cadastrale vechi din Ungaria actuală. Alegând II. Katonai Felmérés suntem, mai întâi, invitaţi să descărcăm un viewer care să permită vizualizarea hărţii militare, dar neînsoţită de suprapunerea Google.
  Cea de-a treia ridicare topografică. Numită, în limba germană, Franzisco-Josephinische Landesaufnahme sau Dritte Landesaufnahme, şi-a primit numele după cel al împăratului Franz Joseph I.  Cea de-a treia ridicare topografică a imperiului austro-ungar a fost realizată între 1869 şi 1896. Planşele de bază, aşa numitele Aufnahmeblätter, au fost ridicate la scara 1:25000 sau 1:12500. Aşa numitele hărţi speciale au fost ridicate la scara 1:75000.
 
 Există 267 planşe numite  Generalkarte von Mitteleuropa  care pot fi consultate astăzi pe internet, împreună cu un set de explicaţii privind starea planşelor, datarea lor, autorii şi semne convenţionale utilizate. Acest set a utilizat imensul volum de informaţii al celei de-a treia ridicări topografice, cuprinzând nu numai teritoriul monarhiei ci şi al ţărilor învecinate, inclusiv România şi Basarabia.
 
A fost realizată şi o a patra ridicare topografică austriacă, realizată începând cu anul 1896 şi încheiată în 1987.

About nelucraciun

I'm a young spirit in an old body.
Galerie | Acest articol a fost publicat în Banat, Hărţi, hărţi vechi, Timişoara și etichetat , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

7 răspunsuri la Hărţi istorice. Ridicări topografice militare habsburgice

  1. Sorin spune:

    Multumesc! Harta de pe arcanum, suprapusa peste Google Maps e foarte utila!

  2. sorinborodi spune:

    Foarte utile, inclusiv informaţiile. Pe mine mă ajuta în identificarea unor elemente ce ţin de geografia locală (Dej).

  3. sorinborodi spune:

    Aş îndrăzni să cer aici o părere. Pe Prima ridicare topografică, de aici http://toolserver.org/~dschwen/iip/wip.php?f=Josephinische_Landaufnahme_pg053.jpg
    apare lângă Dej ceva ce ar putea fi un pod peste un alt braţ al Someşului. Am evidenţiat cu verde pe harta pe care am încărcat-o aici:

    În schimb, ar putea fi şi o ştersătură sau o corectare. Care credeţi că este situaţia? Pe a doua ridicare topografică, apar două braţe ale Somesului, aşa cum era în acea perioadă (informaţie corectă 100%).

    • nelucraciun spune:

      E clar, cineva a adaugat ulterior, cu creionul, un brat al raului si un pod, care nu apareau pe originalul hartii. Ca este un alt brat, sau ca este corectat traseul raului, nu am de unde sa stiu. Inclin sa cred ca este un alt brat, care a scapat topografilor sau, mai degraba, care a aparut ulterior. Modificari, adaugiri ulterioare, sunt obisnuite pe harti. Cum am scris si in articol, pe hartile celei de-a doua ridicari apar cai ferate, inexistente la data elaborarii lor!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s