Mana la tomatele roşii. Combatere prin metode organice.

(ARTICOLUL ESTE ÎN CURS DE EDITARE)

Mana reprezintă o denumire generică pentru mai multe afecţiuni fungice manifestate la diferite plante de cultură. Mana tomatelor, ca şi mana cartofului, este produsă de ciuperca phytophthora infestans. Sporii acesteia sunt uşor împrăştiaţi de vânt, chiar la distanţe de mai mulţi kilometri. Când găsesc condiţii favorabile (temperaturi cuprinse între 10-25 grade Celsius, umezeală crescută, 90%, datorită ploilor frecvente, depunerilor de rouă, ceţei, solului îmbibat în exces cu apă) atacă plantele (tomate roşii sau cartofi) care-i stau în cale. La început se inegresc câteva frunzuliţe, apoi ramuri sau tulpini, codiţele fructelor, în final sunt atacate fructele care se împut şi cad. Când boala afectează ramurile sau tulpinile în profunzime, acestea se rup şi cad. În final întreaga plantă moare. Iată, în imaginea următoare, o parte din cultura mea de tomate roşii din grădina de la ţară, cum arăta sâmbătă, 28 iunie 2014. Plante din mai multe soiuri, unele obţinute din răsad, altele prin semănare directă în grădină, speranţe multe. Până atunci nu le stropisesem cu nimic, avuseseră parte de doar două udări săptămânale, vremea destul de ploioasă nu impunea aceasta. Din păcate nu am stropit niciodată cultura, nici cu produse de sinteză, nici cu ceaiurile specifice grădinăritului organic. Iată că, în timp ce legam, a treia oară, plantele, găseam câte o frunzuliţă uscată, dar nu am dat atenţie acestui aspect. Când am ajuns pe rândul de plante din soiul San Marzano cu creştere nedeterminată, obţinute prin semănare directă, am găsit o plantă cu simptome clare de mană. Pe lângă frunzele uscate planta prezenta şi porţiuni înegrite de tulpină: În plus, am găsit şi codiţe de roşii afectate: Fructe afectate nu au fost. Plantele din jur prezentau, în mai mică măsură simptome de mană. De urgenţă am acţionat cu singurul mijloc avut, în acel moment, la îndemână: stropirea cu lapte pasteurizat, diluat (33% lapte, 67% apă). Nici acesta nu mi-a ajuns decât pentru cca. 90% dintre plante. În cursul săptămânii, frecventând eu blogurile româneşti de grădinărit, aflu că flagelul a lovit în diverse colţuri din ţară. Stropesc de urgenţă plantele din grădina de la oraş cu aceeaşi soluţie de lapte pasteurizat, apoi prepar un decoct din coada calului: 200 grame de plantă uscată, de anul trecut (doar din luna iulie planta acumulează principiile active aşa că, anul acesta, nu am fost încă la adunat coada calului) peste care am turnat 10 litri de apă şi am lăsat compoziţia la înmuiat, până a doua zi. A doua zi am fiert cca. o oră, la foc mic, amestecul. Apoi am lăsat oala, acoperită cu capac, până a doua zi. Atunci am filtrat prin ciorap de nylon, am amestecat 1/3 decoct cu 2/3 apă şi am stropit cu insistenţă roşiile, ardeii, celelalte solanacee, fasolea şi fasoliţa din grădina de la oraş. După prima ploaie, am repetat stropirea, folosind ceaiul rămas.

Între timp am pregătit o nouă tură, pentru grădina de la ţară. Sâmbătă, 5 iulie, cultura arată groaznic. Am toaletat toate plantele  şi le-am stropit cu decoctul de coada calului. Nu am făcut fotografii din cauză de baterii descărcate.

Citesc, pe forumul în limba franceză AuJardin despre o reţetă minune, cu efect preventiv şi curativ, contra manei şi a altor afecţiuni fungice, la tomate şi la alte legume. Autorul, Pascal Clerc, spune că are şi efect insecticid. Iată reţeta: Se curăţă de pieliţă 15 căţei de usturoi de mărime mijlocie (cca. 2 căpăţâni), se taie bucăţi şi se toarnă, peste aceştia, 5 litri de apă fierbinte (50-90 grade Celsius). Se ţine vasul acoperit cu capac, până la răcire. Se mută compoziţia într-un bidon de plastic de 5 litri închis etanş şi se ţine la soare, 5 zile, pentru macerare. Zilnic se slăbeşte dopul bidonului, pentru eliberarea gazelor formate. În a 4-a zi se prepară o infuzie din 50 grame de frunze verzi de dafin şi 2 litri de apă fierbinte. În a cincea zi se filtrează ceaiurile, se amestecă şi se stropesc, bine-bine, plantele, cu amestecul nediluat. În scop preventiv se stropeşte odată la 3 săptămâni, sau după ploaie, iar în scop curativ, tot la 3 zile. Toţi utilizatorii forumului, care au folosit reţeta, îi laudă virtuţile. Se pare că funcţionează şi fără frunze de dafin, care au doar un rol de cicatrizant. Nu am încercat încă reţeta, dar am pregătit un bidon de 6 litri, fără frunze de dafin, care e gata mâine şi pe care îl voi folosi pentru a stropi o parte din roşiile de la oraş, dacă nu plouă. Ieri am pregătit 3 bidoane de 5 litri, care vor fi gata vineri, pentru grădina de la ţară, dacă voi mai găsi ceva acolo.

Astăzi, 9 iulie, după ce astă-noapte a plouat, am stropit plantele din grădina urbană. Parte cu macerat de usturoi, parte cu infuzie de coada calului. Din păcate, după cca. o oră a venit o ploaie torenţială de vară! Şi nu mai am alte ceaiuri pregătite, decât cei 15 litri de macerat de usturoi pentru roşiile mănate din grădina de la ţară. Am pus la inmuiat o noua tura de coada calului pentru decoct. Mâine seară fierbere, vineri poate fi utilizat. Din păcate plouă zilnic.

Dupa două săptămâni, duminică, 13 iulie 2014: După o săptămână foarte ploioasă şi foarte rece, găsesc cultura de roşii din grădina de la ţară într-o stare nu mai rea decât am lăsat-o în urmă cu o săptămână. Cum am scris mai sus, tunci bateriile aparatului de fotografiat au fost descărcate şi nu am imagini. Iată colţul de grădină fotografiat aproximativ din acelaşi unghi:

Cercurile galbene indică repere uşor de găsit şi în prima fotografie. De săptămâna trecută, când am toaletat toate plantele, au apărut noi frunze negre, au fost afectate şi alte câteva fructe, s-au rupt şi ramuri întregi. În cele ce urmează o imagine cu o plantă afectată în acest mod: Planta care a fost cea mai afectată în urmă cu două săptămâni se prezintă mulţumitor. Între timp a fost furtună, am legat-o din nou: Am fotografiat din nou roşiile San Marzano, dintre care una avea codiţa înegrită. Se pare că s-a mai decolorat. Fructul nu are semne de afectare: Ieri nu am îndrăznit să stropesc, de dimineaţă a plouat torenţial, iar prognoza indica 60% şanse de ploi şi pentru noapte. Astăzi am folosit cei 15 litri de macerat de usturoi.

13 iulie 2014: Şi, pentru că articolul este dedicat manei şi pentru că primii afectaţi au fost cartofii, care de vreo trei săptămâni, dacă nu de o lună, nu mai au nici un vrej, am scos câteva cuiburi. Faţă de dezastrul de la suprafaţă, tuberculii se prezintă mulţumitor: Acuma, nu ştiu ce să fac: sporii de mană au fost duşi de ploaie în sol şi, aproape sigur, vor afecta tuberculii. Pe de altă parte, acum nu sunt maturizaţi şi mă tem că nu vor rezista prea mult. Aşa că am adoptat, provizoriu, o strategie de compromis: În fiecare săptămână, timp de 10+ săptămâni de acum încolo, voi scoate 10% din cuiburi. Exceptând situaţiile de forţă majoră. Cum este acum, când solul este mult prea moale.

13 iulie 2014: În celălalt capăt al satului, roşiile verişoarei mele nu sunt atinse de mană. Dar nici rod nu prea au. Au fost stropite preventiv cu chimicale de sinteză. 18 iulie 2013: Iată că avem ploaie aproape în fiecare după amiază. Temperaturile sunt, cea mai mare parte din zi, în plaja de valori favorabilă proliferării manei. Deşi am stropit, în ultima vreme, mai ales cu decoct de coada calului, ieri am găsit semne clare de mană şi în grădina urbană. Ploile care, inevitabil, sosesc după orice stropire, favorizează dezvoltarea fungilor, în ciuda tratamentelor preventive. Nu poţi stropi zilnic, dar cred că nici aşa tratamentele nu ar avea cine ştie ce efect. Am toaletat cultura de solanacee din grădina urbană şi am stropit, din nou, cu decoct de coada calului. După nici 24 de ore am avut, din nou, ploaie. Doar temperaturi peste 30 grade şi lipsa precipitaţiilor mai pot ajuta la stoparea manei.

18 iulie 2013: Citesc pe site-ul Kokopelli despre virtuţile iodului ca antifungic. Tinctură de iod, diluată în apă, nu mi-e prea clară concentaţia, ar ajuta. Zece picături, diluate într-un litru de apă, ar putea fi o concentraţie de experimentat pe câteva fire altfel fără speranţă. Lapte/zer, macerat de usturoi, decoct de coada calului, ferigă, soluţie de tinctură de iod, soluţie de bicarbonat de sodiu cu săpun bio sunt câteva mijloace de luptă vehiculate pe internet.