Din nou despre depopularea ţării şi despre necesitatea unei strategii clare şi viabile

Am scris aici şi aici despre situaţia gravă pe care o traversează ţara, care se depopulează nu numai prin căderea demografică postdecembristă ci şi, mai ales, prin exportul (gratuit) de populaţie activă de calitate către ţările occidentale.
Primul val, care a emigrat în primul deceniu postrevoluţionar, relativ redus numeric, este format din oameni care astăzi au între 50 şi 60 de ani. Sunt în special membri ai comunităţii germane, care a avut liber la imigrare, dar şi alţi oameni, unii care au profitat de scurtul răgaz al posibilităţii de a călători fără viză în ţări precum Austria dar şi în Ungaria ori Iugoslavia. Alţii s-au strecurat uzând de practici la marginea şi în afara legii şi puţini, care aveau profesii deficitare în ţările receptoare, au plecat legal. Copiii lor sunt dintre ultimii decreţei. Cei mai mulţi s-au stabilit şi lucrează, de asemenea, în occident.
Majoritatea populaţiei active care a mai rămas în România de azi şi majoritatea românilor care lucrează peste hotare fac parte din această aşa numită generaţie a decreţeilor. Este singurul motiv pentru care, cu toată emigraţia masivă, sistemul de pensii încă mai rezistă. Iată cum forţarea demografică impusă de către Ceauşescu, începând cu 1967, a produs efecte complet nebănuite atunci.
Decreţeii care muncesc în străinătate vor avea pensii asigurate în ţările unde s-au stabilit. Greul cade pe cei care au rămas în ţară. Sărmanul salariat român care lucrează astăzi în România trebuie să tragă pentru sine şi pentru copiii săi dar şi pentru copiii celor plecaţi la muncă în străinătate. E drept, nu le dă casă şi masă, dar le dă educaţie şi sănătate. Tot el trebuie să plătească pensie părinţilor săi, dar şi părinţilor celor plecaţi şi bătrânilor care nu au făcut copii sau acelora care au făcut unul singur. De asemenea trebuie să-l ajute pe colegul care şi-a pierdut locul de muncă, pe aproapele său care se află în nevoie şi nu poate munci, dar trebuie să dea, din puţinul pe care îl produce, şi trântorului care nu a muncit niciodată în viaţă. Totodată mai trebuie să-şi rupă de la gură şi cât să plătească lăcomia celui care îi cumpără munca, uneori pe mai nimic, de asemenea să cotizeze corupţiei generalizate.
Întrebarea este, desigur, cine le va plăti decreţeilor pensii, pentru că emigraţia nu dă semne de potolire, iar golul demografic creeat de situaţia post – decembristă avansează, încet şi sigur. Iar unul dintre cei ce se vor afla, în momentul critic, în fruntea ţării riscă să devină … Escu cel fără popor.
Singura şansă pentru generaţia decreţeilor este crearea condiţiilor prin care să fie atrasă în România populaţie activă de calitate din import.
Este, cred, bine, că problematica intră în atenţia a tot mai multor autori, aşa poate va ajunge şi la urechile celor care hotărăsc strategiile pentru următoarele decenii. Pentru că este nevoie, ca de aer, de o strategie coerentă, realistă, eficientă care să fie concepută şi aplicată de către oameni competenţi şi integri.
Din nefericire, guvernanţii noştri nu văd decât rezultatul imediat: banii trimişi în ţară de către cei aflaţi la muncă în străinătate. TVA şi accize încasate pe mărfurile cumpărate cu aceşti bani. Iar românii sunt îndemnaţi, chiar şi prin gura preşedintelui Băsescu, să plece, să-şi caute de muncă pe alte meleaguri…
Articole interesante pe această tematică am găsit aici şi aici şi aici.

Alte reacţii găsim aici ori aici şi aici.
Un articol interesant am gasit şi pe blogul lui Dan Popa.

About nelucraciun

I'm a young spirit in an old body.
Galerie | Acest articol a fost publicat în Economie, Istorie, Social și etichetat , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la Din nou despre depopularea ţării şi despre necesitatea unei strategii clare şi viabile

  1. Octavian Radu spune:

    Noi nici nu ne dam seama ce va insemna sistemul de pensii peste 10-20-30-40 de ani. In conditiile in care actualii salariati vor deveni pensionari. Iar cei ce ar trebui sa contribuie pentru pensiile lor vor fi din ce in ce mai putini. Si asta nu doar emigrarii romanilor. Ci si natalitatii postdecembriste foarte scazute. Va fi groaznic.
    Ca sa nu uitam ca aici o problema este si va fi si sistemul privat obligatoriu de pensii.

    PS : Eu am mai spus-o : sistemul de pensii este unul piramidal. Nu in sensul rau al cuvantului. Ci prin faptul ca merge bine atata timp cat sporul natural este nenegativ. Altfel se va prabusi.

  2. ioan avram spune:

    Situatia este asa cum ati prezentat-o dvs.
    Atragerea „decreteilor” in tara este una din marile mize ale tarii.
    Cum se va produce? Sau daca se va produce?
    Imi ingadui a fi si eu la randu-mi pesimist.
    Oricum este foarte bine ca tema sa fie larg dezbatuta,din dezbatere ies si solutii…..
    Depinde daca le va asculta cineva si mai ales daca se va gasi cineva sa le aplice….

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s