nelu crăciun despre orşova

Unul dintre utilizatorii români ai motorului de căutare WordPress a utilizat termenii pe care i-am reprodus în titlul articolului. Nu am avut un articol dedicat acestei teme dar, în cadrul comentariilor la un articol pe altă temă am fost întrebat de către unul dintre cititorii fideli, ioanavram, despre părerea mea în legătură cu regionalizarea, subiect foarte cald în acel moment, dar cam în afara subiectului articolului.
I-am răspuns vizitatorului ioanavram cam aşa:
Regiunile din 1950 semănau teribil cu judeţele de astăzi. Între 1952 şi 1960 au fost regiuni reorganizate, mărite ca suprafaţă şi populaţie, reduse ca număr. Iar între 1960-1968 am avut forma finală a regiunilor comuniste.
Nu aş adopta niciuna dintre aceste variante, dar nici pe cea a actualelor regiuni de dezvoltare.
– Am putea porni de la provinciile istorice, dar, pentru a crea oarece echilibru, provinciile mari sa fie divizate in doua: Transilvania (doua regiuni, dintre care una să-i cuprindă pe secui), Banatul (inclusiv cele 39 de localităţi aflate astăzi în judeţul Arad, la sud de Mureş, inclusiv Orşova şi cele 5 sate aflate astăzi în Mehedinţi, inclusiv Sălciva şi Pojoga aflate astăzi în Hunedoara; eventual părţile din Hunedoara şi din Arad – la nord de Mureş, unde se vorbeşte dialectul băneţean, dar care teritorii nu au făcut niciodată parte din Banatul istoric), Partium (nordul judeţului Arad, Bihor, Sătmar, Maramureş), Bucovina de sud, la care să se adauge nordul Moldovei, Moldova de sud, Dobrogea, Muntenia (doua regiuni, fără oraşul Bucureşti), oraşul Bucureşti + zona metropolitană, Oltenia, fără Orşova şi cele cinci sate bănăţene) şi … gata, până la noi ordine, deci 10 + 1 = regiuni.
– Aş fi de părere că o bună împărţire ar fi şi strict conform regiunilor istorice, fără divizări, în ciuda dezechilibrelor teritoriale şi de populaţie: Partium, Banat (întregul teritoriu aflat azi în România), Ardeal, Bucovina de sud, Moldova, Dobrogea, Valahia Mare, Oltenia = 8 regiuni. Nici în UE nu sunt tari la fel de mari, nici in SUA state, nici în Germania landuri, etc., etc….(punct)
Orice altă variantă o consider artificială.

Ceva mai jos, cititorul Moise scrie:
M-am născut în Jupalnic, localitate disparută odată cu strămutarea Orşovei, dar pe al cărui amplasament s-a construit orasul. Propunerile de regionalizare în care suntem incluşi în Banat, sunt cele logice şi nicidecum în Oltenia la care am fost anexaţi în 1968. A existat vreo consultare a populaţiei în această privinţă? – NU -.
Factorii decisivi consider că sunt cei de la Timişoara, care sper să nu repete trădarea celui din 1968 – primul secretar Daju.
Sper să nu mai fim puşi în situaţia de a explica altora (f. buni la istorie sau răutăcioşi) că o parte a judeţului Mehedinţi este teritoriu bănăţean.
Sănătace !
I-am răspuns acestui cititor cu următoarele:
Deocamdata încă nu se ştie dacă va fi regionalizare sau nu şi când. Până atunci nu avem decât să încercăm, după puterile fiecăruia, să pregătim terenul. Din păcate cele mai mici şanse de reintegrare într-o potenţială regiune bănăţeană, dintre teritoriile pierdute în ţară, le are Orşova şi cele cinci sate bănăţene din Mehedinţi. Populaţia lor este astăzi, în bună măsură, oltenizată. Mă tem de rezultatele unui eventual referendum, iar o măsură administrativă luată de politicienii dâmboviţeni în favoarea acestui Banat fărămiţat de istorie nu o cred posibilă. Doar o luptă extrem de dură (cu mijloace paşnice!) ar putea înclina balanţa în favoarea Banatului. Din păcate nu-i văd pe bănăţenii care să se implice!
Sânătace bună!
În scurtă vreme cititorul Moise a revenit:
Afirmaţia dvs. referitoare la ” oltenizare ”, nu se verifică la comunele din Clisura Dunarii (Eşelniţa , Dubova , Sviniţa, Eibenthal , Baia Nouă ) , iar în această idee, poate pasii va vor conduce şi prin aceste localităţi de romani, pemi şi sârbi; elementul bănăţean nealterat în Orşova se regăseşte în arhitectura caselor – cu ” sub poartă ” şi jocurile populare (ca densitate la instrumentişti după Caransebeş suntem pe locul 2 ). Migraţia oltenilor în regiunea Banat s-a accentuat după 1965 mai ales in zonele industriale, dar în Orşova mai ales după 1975.
Dacă s-ar explica în mod corect ce avantaje ar exista mai ales pentru Orşova dacă ar fi reinclusă în Banat, referendumul ar trece fără dubii ( în 1935 a existat o tentativă de transfer a acestei zone + Topleţ, dar populaţia s-a opus).
Este foarte greu să lămuresti pe unii localnici că nu va mai fi necesar să te deplasezi la Timişoara, Reşita, Caransebeş (pe una din propunerile de regionalizare) pentru anumite activităţi sau servicii (spital, direcţia muncii, paşpoarte, judecătorie, pompieri, poliţie, asistenţă socială etc.) pentru că le vei avea în Orşova, care va deservi şi locuitorii din Clisura Dunării precum şi pe cei din zona Topleţ– Domaşnea, situate la distanţe de 8-45 km de Orşova, faţă de 95-125 km de Reşiţa. Cele mai sus mentionate sunt pentru a contracara pe cei care tot insistă cu diferenta între distanţa Orşova -Severin şi Orşova -Reşiţa. Bănăţenii din sud-estul Banatului, oricum îşi fac diverse cumpărături din Severin sau apeleaza la servicii medicale etc.
Este greu de acceptat să ţi se spună oltean când de fapt eşti bănăţean din Clisură, ucrainean din Herţa cand de fapt eşti român, rus din Moldova etc. Ce au greşit alţii se poate repara.
Consider că ar fi o ultimă sansă pe care am avea-o fiindcă mentalitatea multora dintre localnici – vorbesc de “vinituri ” cum li se spune – s-ar schimba cu certitudine în viitorul apropiat.
Situaţia actuală confirmă faptul că Orşova a fost neglijată în mod deliberat de cei de la Severin, pentru a exista o dependenţă bolnavă, de ei. Eu nu găsesc similitudini între noi şi cei din pusta mehedinţeană sau doljeană, olteană spre ex.
Munţii Almăjului care străjuiesc Orşova în partea nordică sunt din grupa Munţii Banatului şi nicidecum ineptiile menţionate de unii semidocti.
Tandemul Orşova – Baile-Herculane în turism, cu extensie spre Moldova Noua, Bozovici, Severin ar fi benefic ptr. toţi locuitorii acestei zone.
Nu împărtăşesc sub nici o formă reuniunea de judete actuale în regionalizare, pentru că ar perpetua la nivel macro ceea ce au făcut ciracii lui Ceauşescu, care şi-a dorit o Oltenie mare luând teritorii de la alte provincii istorice: Muntenia, Banat, Transilvania .
În speranţa unei temeinice analize a tuturor factorilor decizionali şi implicarea Timişoarei, vă urez SĂNATACE şi s-auzim numai de bine!

Nu i-am mai răspuns cititorului Moise la locul comentariului pentru că am considerat necesar un alt articol axat strict pe tema Orşovei bănăţene. O fac acum, aici.
Iată, mi-am amintit de divergenţele pe care le-am avut, în urmă cu câţiva ani, pe când colaboram la roWiki, pe tema includerii articolul despre Orşova în categoria localităţilor făcând parte din Banat. Discuţiile pe această temă pot fi citite şi astăzi ca anexă a articolului.
Bazându-mă strict pe informaţiile provenind de la utilizatorul anonim al Wikipediei care susţinea cauza Orşovei oltene, m-am temut de oltenizarea oraşului şi a celor cinci sate bănăţene din Mehedinţi. Dacă nu este aşa, nu pot decât să mă bucur.
În ceea ce-i priveşte pe mehedinţeni, nu pot decât să constat atracţia exercitată astăzi de Timişoara: Numeroşi tineri din Mehedinţi şi-au găsit un loc de muncă în capitala neoficială a Banatului. Ori o facultate unde să studieze, în special medicina. Iar spitalul judeţean Timiş tratează mereu bolnavi din acest judeţ. Se pare deci că întregul judeţ Mehedinţi gravitează în sfera de atracţie a Timişoarei, în dauna Craiovei şi chiar a Turnului Severin.
Cu toate acestea încă am reţineri în privinţa rezultatelor unui eventual referendum.
Sper să aveţi dreptate.

Actualizare 1
Iată o legătură din blogosferă despre ce mai fac mehedinţenii în capitala istorică a Banatului. Desigur, nu trebuie generalizat, dar nu vă aduce aminte de ceva?
Şi încă o remarcă. Autoarea articolului îi numeşte pe aceşti olteni ţărani, întocmai cum erau numiţi emigranţii olteni în Banatul imperial, în urmă cu trei veacuri! În satele mixte erau ţărani şi frătuţi (localnici bănăţeni).

About nelucraciun

I'm a young spirit in an old body.
Galerie | Acest articol a fost publicat în Banat, Economie, Hărţi, hărţi vechi, Istorie, politică, Social, Timişoara și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

13 răspunsuri la nelu crăciun despre orşova

  1. Sunt doua categorii de probleme puse in discutie.
    Prima, daca Orsova apartine de drept Banatului si a doua care sunt consecintele organizarii administrative din 1968 asupra Orsovei (si asupra celorlaltor comune).
    Imi aduc aminte de discutiile de pe Wikipedia referitoare la prima chestiune si trebuie sa recunosc ca nu numai istoric, fara nici un dubiu, Orsova apartine Banatului. Nu doresc sa reiau argumentele deja utilizate, la care as putea adauga si eu altele, pentru a justifica afirmatia. Este bine sa reamintim ca in organizarea formatiunilor administrative si apoi statale din zona de interes (Banat-Oltenia), dupa iuresul ametitor al migratorilor, pe rand bulgarii, ungurii, pecenegii si cumanii (si acestia, toti, tot popoare migratoare!) au avut mijloacele militare care au putut sprijini si sustine existenta acestor formatiuni. Bulgarii au pierdut dominatia in favoarea ungurilor, la inceput in Banat (nu vorbim aici de impingerea lor anterioara spre sud din Campia Panonica si din Ardeal) si apoi si in Oltenia si numai cucerirea lor de catre turci a dus la curmarea amestecului lor (agresiv si posesiv) la nord de Dunare. Pecenegii, un popor fantastic, cu o meteorica dominatie semnificativa, au fost opriti de unguri in 1091 sa penetreze in Banat, tocmai la Orsova. Despre cumani nu se poate expedia chestiunea in doua cuvinte, caci ungurii au folosit mai multe metode pentru a rezolva chestiunile cu acestia, inclusiv colonizare in Transilvania si crestinare.
    Revenind la asocierea fortei militare la administrarea formatiunilor administrative, corect ar trebui pusa problema invers, adica formatiunile administrative se intindeau pana la limita de eficienta a structurii militare, de aceea conducatorii formatiunilor administrative erau conducatorii militari. Ar trebui sa mai mentionam inca o chestiune importanta, aceea a motivul aparitiei acestor formatiuni administrative , in acele momente. Explicatia este simpla: cuceririle de spatii se faceau prin inaintare agresiva, tot pamantul cu bunurile lui si cu oamenii de pe el intrau in posesia conducatorului cuceritorilor, care- in cele mai multe situatii- lichidau fizic pe posesorii semnificativi anteriori. Acei cuceritori care nu se multumeau cu beneficiile imediate, trebuiau sa ia in calcul administrarea si apararea spatiului imens cucerit, in care densitatea de mijloace de administrare era extrem de mica. Atunci au insarcinat cu aceste lucruri pe apropiati si pe capetenii de oaste, dandu-le in administrare si recompensare, anumite teritorii cu puncte strategice cheie. Printre acestia puteau fi si cei de dinainte, care s-au predat de buna voie cuceritorilor. Veti observa ca in Oltenia conducatorii primelor formatiuni statale aveau nume slave si unguresti, la fel ca si cei din Banatul necucerit de unguri.
    Cucerirea Banatului de catre unguri, mai la inceput cu lasarea conducatorilor existenti, dar in vasalitate, si apoi cu administrarea lor prin Bani si Guvernatori consemna intinderea puterii maghiare cel putin pana la Dunare, inclusiv in Oltenia. Emanciparea de sub dominatia maghiara a fost posibila abia dupa Batalia de la Posada 1330 (unii localizeaza Posada in Banat, crezand ca retragerea lui Carol Robert de Anjou s-ar fi produs tot pe calea de penetrare). Trecerea temporara a Banatului (sau a unei parti din acesta) sub controlul unor domni ai Tarii Romanesti a fost facuta ultima oara sub Mircea cel Batran, dar in intelegere cu Sigismund de Luxenburg. Banatul de Severin, care nu era decat o parte din Banat, nu a fost o inventie a domnilor Tarii Romanesti, ci a administratiei maghiare, granita dintre Banat si Oltenia, inclusiv pe timpul stapanirii ortomane si apoi austriece si austro-ungare, pana dupa primul razboi mondial fiind stabilita cel mai mult timp la rasarit de Orsova. Indiferent de stapanire, de dinante de Burebista si pana la primul razboi mondial, Orsova a constituit un punct strategic in viziunea tuturor celor ce l-au controlat si a fost intretinut si dezvoltat in acest sens. Atentia speciala acordata, de la daci, romani si pana la unguri i-a conferit un anumit grad de specificitate si de rol privilegiat la zona de contact. Nod de drumuri, cai de transport, rute de comunicatie, antrepozite de marfuri, baze militare s.m.a. au condus la identificarea Orsovei ca localitate exponentiala a Banatului.
    Odata cu formarea Romaniei Mari, Orsova si-a pierdut mare parte din atuurile despre care am vorbit, producandu-se chiar o anonimizare si o dare inapoi. Toate acestea nu au afectat insa constiinta si realitatile apartenentei la Banat. Si acum, o administrare unica peste un Banat ar face valabile si semnificative multe dintre vechile atuuri ale Orsovei, ceea ce ar fi de apreciat de majoritatea imensa a locuitorilor, care traiesc cu sentimentul marginalizarii si desconsiderarii.
    Ce s-a intamplat dupa reforma administrativa din 1968? Daca „bulversarea” populationala prin venirea oltenilor (si nu numai) a afectat constiinta apartenentei Orsovei la Banat mi se pare gresit pusa. Argumentul ca a disparut oarecum „graiul banatean”, asa cum s-a intamplat si prin alte parti unde limba romana literara este din ce in ce mai prezenta, nu este convingator.
    Am putea, pe aceasta cale, sa extrapolam si sa spunem ca- vezi Doamne-, daca moldovenii de dincolo de Prut au invatat ruseste si si-au schimbat unele traditii comportamentale sub administratia URSS sa-i consideram acum apartinatori de Rusia?. Si nu pe ei, ci pe Moldova!… Sau in zonele din Transilvania in care maghiarizarea fortata a condus nu numai la schimbarea numelor si religiei sa consideram ca aceste enclave apartin Ungariei? Nu organizarea administrativa, justificata -poate- de niste argumente de eficienta si nu neaparat istorice, culturale, traditionale este definitorie si nici de durata.

  2. Planul cadastral al Vechii Orsove, asa cum este pus sub Actualizare 1 este o realizare de dupa anul1830, fiind-poate- o detaliere a planului cadastral realizat la 1816, respectiv zona dinspre Jupalnic. Demarcatia dintre cele doua localitati a tot „migrat” spre Jupalnic, ajungand sa fie facuta de ogasul unui paraias, vizibil si in desen. Importante ca prezinte pe harta sunt: Skela, adica locul de acostare-port de marfuri, cu antrepozite in apropiere, o reduta a carei semnificatie nu o stiu, Strohmayer care pare a demarca baza vechii cetati Orsova si drumul catre Jupalnic, bine croit la acea data, opera a Regimentului de granita.

  3. Ca olteancă mi-aș dori o astfel de regionalizare. Slatina să nu aparțină Olteniei. Bun. Întrebarea este dar județele cu unguri ?

    • nelucraciun spune:

      Nu înţeleg de ce atâta reţinere în problema autonomiei secuieşti. Poate că a venit vremea ca oamenii să treacă dincolo de vorbe şi să accepte, în interiorul graniţelor naţionale, autonomia pe criterii etnice.
      Pe unguri nu-i sperie românizarea, problema lor este schimbarea structurii etnice în teritoriile în care, astăzi, sunt majoritari. Vezi Kosovo. A fost leagănul naţional al sârbilor. Acum este populat 90% de către albanezi. Sârbii au pierdut acolo.
      Hai să privim la Banat, regiune pe care o cunosc cel mai bine.
      În 1716 au plecat toţi turcii. Au rămas românii şi sârbii + ceva minorităţi, puţini. Unguri au fost 2-3 sate, pe la vărsarea Mureşului în Tisa. Habsburgii au colonizat Banatul cu romano-catolici. În general germani. Dar şi italieni, francezi, spanioli. Aceştia din urmă au fost asimilaţi de către grupul etnic german.
      După cedarea Banatului către unguri, până la primul război mondial, maghiarii au împânzit regiunea, fără să devină majoritari. A venit Trianon.
      Banatul a fost împărţit între români şi sârbi. Partea românească a fost puternic românizată, astfel încât astăzi, cam jumătate dintre locuitorii provinciei s-au născut sau au părinţi născuţi în afara Banatului. Partea sârbească a cunoscut un proces similar, poate mai dur.
      Astăzi Banatul a revenit, oarecum, la structura etnică din momentul cuceririi habsburgice:
      români în majoritate absolută în centru şi în est, sârbi şi alţi slavi de sud în majoritate absolută în vest. Atâta tot că Banatul nu mai este unitar.
      Eu îi înţeleg pe secui.

      • Dacă nu ar avea în frunte politicieni extremiști care să-i instige nu aș fi îngrijorată.

      • nelucraciun spune:

        Până una-alta UDMR a participat aproape nonstop la guvernare…Tokes nu adună suficiente puncte…O bună parte dintre unguri sunt, totuşi, catolici. Şi riscul depopulării este mai mare între ei: emigraţie peste media naţională, natalitate sub media naţională.

  4. nelucraciun spune:

    De ce atâta reţinere în problema autonomiei secuieşti. Poate că a venit vremea ca oamenii să treacă dincolo de vorbe şi să accepte, în interiorul graniţelor naţionale, autonomia pe criterii etnice.
    Pe unguri nu-i sperie românizarea, problema lor este schimbarea structurii etnice în teritoriile în care, astăzi, sunt majoritari. Vezi Kosovo. A fost leagănul naţional al sârbilor. Acum este populat 90% de către albanezi. Sârbii au pierdut acolo.
    Hai să privim la Banat, regiune pe care o cunosc cel mai bine.
    În 1716 au plecat toţi turcii. Au rămas românii şi sârbii + ceva minorităţi, puţini. Unguri au fost 2-3 sate, pe la vărsarea Mureşului în Tisa. Habsburgii au colonizat Banatul cu romano-catolici. În general germani. Dar şi italieni, francezi, spanioli. Aceştia din urmă au fost asimilaţi de către grupul etnic german.
    După cedarea Banatului către unguri, până la primul război mondial, maghiarii au împânzit regiunea, fără să devină majoritari. A venit Trianon.
    Banatul a fost împărţit între români şi sârbi. Partea românească a fost puternic românizată, astfel încât astăzi, cam jumătate dintre locuitorii provinciei s-au născut sau au părinţi născuţi în afara Banatului. Partea sârbească a cunoscut un proces similar, poate mai dur.
    Astăzi Banatul a revenit, oarecum, la structura etnică din momentul cuceririi habsburgice:
    români în majoritate absolută în centru şi în est, sârbi şi alţi slavi de sud în majoritate absolută în vest. Atâta tot că Banatul nu mai este unitar.
    Eu îi înţeleg pe secui.

  5. Gálfi Ferenc spune:

    în sfarşit citesc ceva cu plăcere fără să-mi provoace alte sentimente,am fost sigur că sunt destui romani care gandesc ca mine, adică putem vorbi despre secui sau romani fără să ne jignim reciproc.

  6. nelucraciun spune:

    Cred ca in curand vom trai intre aceleasi granite, extinse: de la Atlantic la Marea Neagra si de la Oceanul inghetat de nord la insorita Mediterana. E loc pentru toti. Conlocuirea se invata, nu se impune. Timpul le rezolva pe toate. Depinde numai de noi daca operatia va fi dureroasa sau nu.

  7. nelucraciun spune:

    Desi a trecut un an de la ultimul comentariu, ma bucur ca articolul mai are vizibilitate.
    Cele bune!

    • George spune:

      …Are vizibilitate si spre bucuria mea are si multa dreptate…! Cat despre locuitorii din zona respectiva, mergand chiar pana la Domasnea am observat in anii ’90 (am circulat prin zona si chiar am stat cateva luni apoi am revenit periodic, e drept pasager) ca exista o legatura cu Oltenia, respectiv cu Severin, dar si cu Craiova. In ceea ce priveste problema cu Severinul am inteles-o in sensul ca se pare ca este mai usor sa mergi la Severin decat la Timisoara sau la Resita, dar mereu auzeam in zona Herculane si la cei „gi pe sace” de Craiova in diferite contexte unul fiind cel ce priveste scoala, apoi juridicul (procese) si munca in fostele intreprinderi socialiste din Craiova, oras ce s-a dezvoltat fantastic in perioada comunista si nu in cele din urma casatoria. Repet, cam pana la Domasnea am intalnit numele oraselor Severin si Craiova in „vorbele” oamenilor. De la Domasnea in sus, Caransebesul este dominant. Foarte putin Timisoara, desi in Timisoara sunt veniti din tot Banatul ca sa nu mai spun de Gorj, Mehedinti, Alba, Bistrita, Maramures si SM, Cluj, HD si chiar zona Oradea plus zona Moldova. Referitor la comunitatile maghiare care sunt mai compacte ca sa spun asa, personal le doresc sa traiasca asa cum vor ei, respectand etnia romana asa cum romanii trebuie sa respecte etnia maghiara. Stiu ca sfarsitul Primului Razboi Mondial le-a adus tristete mare, dar istoria a fost facuta atunci de castigatori, nu de cei invinsi. Practic populatia romaneasca de acum nu are nici o vina pt faptul ca Ungaria a pierdut razboiul alaturi de partenerul Austriac si de Germania si nu are nici o vina ca francezii si britanicii au impartit Europa. As vrea sa se gaseasca o solutie in care sa putem convietui frumos, sa ne privim frumos unul pe celalalt, puterea din Romania sa nu mai aibe in nici un fel politici de asimilare, iar puterea locala din zonele dominate de maghiari sa nu aplice la randu-i o astfel de politica in raport de etnicii romani. Cred ca trebuie cautat adevarul undeva „intre” si nu in exclusivitate la o singura parte. Personal as fi de acord cu o autonomie largita a regiunilor istorice si o autonomie larga pentru zona locuita de secu ,
      dar cu extrem de multa atentie in sensul ca nu ar fi de acceptat ca populatia romaneas
      ca din zona sa ramana practic fara anumite drepturi desi ele ar exista in teorie. Mai cred ca generatiile ce vin si politica EU vor rezolva aceste probleme. Ceea ce ma determina sa gandesc asa este faptul ca imi sunt drage toate etniile ce traiesc in Romania si le respect si nu in cele din urma de faptul ca nu mai vreau ca cineva din Romania sa nu aiba acces la propria istorie asa cum din pacate banatenii nu au avut acces la propria istorie asa cum nu au nici acum. In toata scoala nu am invatzat despre istoria propriei mele regiuni ca si cand aici nu s-a intamplat nimic decat martiriul lui Gheorghe Doja. Ba, parca mai spunea ceva cartea de istorie despre Banat, ca s-a unit cu Regatul. In rest, liniste totala.

      • nelucraciun spune:

        Au existat intotdeauna legaturi intre oamenii din sud-estul Banatului istoric si cei din vestul Mehedintiului si Gorjului. Istoria i-a asezat in state diferite (pana la 1918, cu unele exceptii, cum ar fi 1716-1738/39), evolutia lor a fost, din aceasta cauza diferita, dar graiul lor demonstreaza ca se trag dintr-o ramura comuna a poporului roman. Repet si aprofundez, dincolo de limitele Banatului istoric, in nord, la nord de Mures, pana pe la Sebis, in est, in judetele Hunedoara, Gorj si Mehedinti si mai ales in sud, dincolo de fluviu, traiesc banateni desprinsi, in istorie, dintr-o ramura comuna. Banatul de pe partea estica a Tisei este astazi puternic sarbizat si jugoslavizat, dupa maghiarizarea sfarsitului de secol XIX si inceputului de secol XX. Romani, in extremitatea vestica a Banatului sunt foarte putini, cu atat mai putini la vest de Tisa.
        Zonele foste industriale estice ale Banatului istoric, cum ar fi, spre exemplu Topletul, au fost puternic colonizate cu olteni vorbitori ai dialectului banatean. Orsova si satele care i-au impartasit, in 1968, soarta, au fost, de asemenea colonizate cu olteni.
        Cred ca este necesar un loby fantastic in 2013 pentru reconstituirea partii romanesti a acestui Banat mult prea faramitat de istorie.
        In ceea ce priveste manualele de istorie, aveti perfecta dreptate. Multi regateni nici nu stiu de Banat, cred ca Timisoara e in Transilvania, totul e aiurea.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s