Combaterea melcilor din grădinile organice

Melcii cu cochilie şi limacşii se numără printre cei mai comuni dăunători din grădinile noastre. Pentru cei care practică grădinăritul intensiv, utilizând chimicale de sinteză, există o serie de produse special concepute pentru combaterea acestrora.
Pentru cei care practică grădinăritul organic, redăm, în continuare, mai multe metode de prevenţie şi combatere.

Mai întâi trebuie să ştim că în grădina organică melcii pot fi mult mai prezenţi decât într-o grădină obişnuită. În primul rând datorită absenţei produselor toxice dar şi pentru că umezeala de sub stratul de mulci şi din grămezile de compost îi atrage. Pe cât posibil, grămezile de compost se vor amplasa măcar la 5 -10 m distanţă de grădină.
Distrugerile provocate de melci pot fi foarte însemnate. Aş aminti aici doar un caz din experienţa proprie.
În urmă cu mai mulţi ani, când cochetam cu pasiunea realizării de mobilier şi obiecte pentru decoraţiuni din lemn sălbatic, am încercat cultivarea imortelelor (Helichrysum bracteatum) . Strat după strat, utilizând seminţe provenind de la diverşi furnizori, totuşi plantele refuzau să răsară. Până când, la un capăt de rând, am observat un şir lung de vreo doi metri de codiţe. Codiţe goale, fără frunzuliţe.
M-am lămurit repede. Eclozaseră ouăle melcilor şi puii lor căutau hrană pe măsură. Puteam eu, mult şi bine, să acuz calitatea seminţelor, puteam să reiau de nenumărate ori semănatul, cauza era alta.
Odată depistaţi vinovaţii, mi-a fost uşor să găsesc o soluţie. Am trecut la obţinerea de răsaduri în jardiniere, sub geam. La sădire plantele erau măricele, bebelaşii melcilor aveau suficientă papa la îndemână, ca să mai şi rămână. Mai ales că începusem şi o campanie de adunare a lor, de pe plante, în fiecare dimineaţă. Erau, poate, mii.
Acum, până nu apucă să se înmulţească, este momentul să-i rărim pe flămânzii melci. Eu merg, noaptea, cu lanterna, după ploaie, ori chiar pe ploaie, sau când pământul e doar umed, printre straturi, şi-i adun. Acolo unde am poteci amenajate, pavate cu cărămizi, cu pietre de râu ori, pur şi simplu, cu bucăţele de crengi tocate.

Dar să enumăr principalele metode şi să vă povestesc câte ceva despre acestea, ce am aflat şi eu de la alţii.
Bariere formate din materiale zgrunţuroase, plasate în jurul plantelor care plac melcilor, sau în jurul straturilor, vor împiedica trecerea acestora. Pot fi folosite coji pisate de ouă , coji sfărâmate de nuci sau de alune, nisip grosier, rumeguş, tărâţe de ovăz, pleavă de grâu, paie tocate (şişcă), scoarţă de copac mărunţită, pământ de diatomee, păr de animale, ace de conifere, zaţ de cafea. Sunt păreri conform cărora cofeina rămasă în zaţ alungă melcii. Nu sunt chiar convins.
Mulciul din resturi vegetale uscate, precum urzici, frunze de tătăneasă, frunze de roşii, frunze a diferite soiuri de ferigi, frunze de stejar, poate fi, de asemenea, util.
Cenuşa de lemn, funinginea, varul hidratat, utilizate ca bariere, pot fi utilizate mai ales în perioadele de timp fără ploaie. După prima ploaie mai sănătoasă vor fi împrăştiate şi integrate în sol.
Un mulci făcut din tulpini și frunze de plante puternic mirositoare, cum ar fi pelinul, menta, vetricea, roinița, crenguţe de rozmarin, va ajuta la alungarea melcilor.
Pirul târâtor (Agropyron repens, familia Gramineae), afectează sistemul nervos al melcilor care se hrănesc cu acesta. Se poate toca şi utiliza ca mulci.
Din păcate pirul târâtor este foarte invaziv, o singură bucăţică de rizom putând duce la proliferarea acestei plante periculoase şi foarte greu de stârpit. Eu personal nu aş recomanda nimănui utilizarea acestei plante în grădină.
Pentru cei care au grădina în apropiere de mare le pot fi de ajutor algele bine spălate cu apă dulce.
Benzi din cupru, late de cca. 5 cm, puse în calea melcilor, dar şi sârme din cupru, încolăcite în jurul plantelor ameninţate, par a fi eficiente. De asemenea, fâşii din folie neagră din polietilenă (decupate din banalii saci de gunoi), fixate la sol cu ţăruşi, pot constitui o piedică în calea melcilor.
Există, de asemenea, garduri speciale, utilizate în fermele pentru creşterea melcilor.
Prădătorii: Sunt foarte utile măsurile simple de atragere a prădătorilor naturali ai melcilor, precum aricii, gândacii răpitori, larvele de licurici, şerpii de casă, broaştele, păsările etc.
Broaştele şi broaștele râioase, salamandrele, reptilele precum şerpii de casă, șopârlele, broaştele ţestoase pot fi încurajate prin prezenţa unor adăposturi răcoroase şi umede – cel mai uşor de obţinut prin împrăştierea, în grădină, a unor pietroaie sau resturi de betoane. Deşi acestea atrag şi/mai ales, melcii.
Broaştele, chiar şi cele râioase, se înmulţesc doar în mediu acvatic, de aceea este utilă amenajarea, în grădină, a unui mic iaz, populat cu câteva plante acvatice. Chiar şi un rest de butoiaş din plastic, îngropat în pământ, poate juca rolul iazului. Trebuie doar să avem grijă să înlocuim periodic apa evaporată.
Păsările, de exemplu găinile, sunt vânători deosebit de harnici. Din păcate, pe lângă melci, acestora le plac şi plantele şi, mai ales, râmele. Sunt utile pentru curăţarea grădinii, imediat după recoltare.  Mierlele, ciorile, bufnițele, pescărușii,  graurii, precum şi sturzii sunt atraşi de aceste concentrate de proteină care sunt melcii. Raţele alergătoare indiene sunt prădători deosebit de eficienţi care pot curăţa rapid grădina de melci. Am auzit că prin Austria pot fi chiar închiriate în acest scop.
Carabus auratus se hraneste cu limacşi şi melci cu cochilie, dar şi cu insecte şi larve de insecte precum viermele merilor şi perilor (Cydia pomonella L.), gândacul de colorado (Leptinotarsa decemlineata), gândacul dungat al castraveţilor (Acalymma vittatum) şi, din păcate, cu râme. Carabus auratus în greutate de 0,640 g/individ consumă 0,875 g pradă.
Există studii care sugerează că aceşti gândaci realizează şi un control biologic al buruienilor. Pentru atragerea cărăbuşilor aurii este bine să se păstreze zone înierbate necosite. Plantele aparţinând genului Phacelia, originare din America, îi atrag. Facelia este una dintre cele mai bune plante melifere, care este şi îngrăşământ verde fixator de azot, plantă furajeră, având, de asemenea, acţiune antipoluantă şi antinematodă. Facelia este rezistentă la boli si la secetă, este un erbicid natural (sufocă buruienile), se autoînsămânţează.
Nematozii Phasmarhabditas hermaphrodita sunt deosebit de eficienţi în lupta împotriva melcilor. Sunt crescuţi intensiv în Marea Britanie şi comercializaţi sub denumirea Nemaslug. Dacă sunt eliberaţi în grădină, se vor infiltra în sol, odată cu apa de ploaie şi vor ataca şi ucide melcii care, în proporţie de 90 %, se ascund în pământ. Fişa produsului afirmă că, utilizat oricând, între lunile aprilie şi octombrie, când temperaturile sunt mai ridicate, scapă grădina de melcii într-o perioadă de până la șase săptămâni. Solul trebuie să fie menţinut umed pentru ca nematozii să poată supravieţui. Sunt livraţi într-o pungă sigilată şi pot fi păstraţi în frigider până la două săptămâni.
Există chiar şi alţi melci care sunt duşmani naturali ai melcilor comuni. Rumina decollata este un melc lunguieţ, cu lungime până la 40 mm, care populează regiunile din jurul Mediteranei şi care se hrăneşte, între altele, cu alţi melci şi cu ouăle acestora. Din păcate consumă, în egală măsură, vegetale şi râme. Nu ştiu dacă poate fi aclimatizat în regiunile noastre.
Masuri culturale: Săpatul pământului cu hârleţul, deşi nu este recomandat în grădinăritul organic, poate contribui la reducerea populaţiilor de melci. Dacă solul este afânat, chiar înainte de apariţia gerului, pe o adâncime de 20 cm, melcii adăpostiţi pentru perioada de hibernare vor fi scoşi la suprafaţă şi vor îngheţa. Primăvara limacşii şi melcii cu cochilie îşi ascund ouăle în gropi săpate în pământ. Săpând solul după depunerea ouălor, acestea vor fi scoase la suprafaţă şi se vor usca
Ceaiuri pentru stropit: Plantele pot fi stropite la plantare cu fiertură de lavandă, begonii sau coacăze. Ceaiul de pelin respinge, de asemenea, melcii. Este, mai ales, util pentru a fi pulverizat pe sol, toamna, când melcii îşi sapă adăposturile pentru iernare. O infuzie de rădăcină de hrean tocat, frunze mărunţite de muşcată şi boia de ardei iute Cayenne (Capsicum annuum L. var. cayenne), peste care se toarnă 3 litri de apă fiartă şi se lasă să se răcească cel puţin o oră, pulverizată pe plante, respinge melcii.
Sulfatul de fier îi ucide prin contact. Se amestecă 2 linguriţe de sulfat de fier cu 2 litri de apă şi se pulverizeză pe plante. Cenușa de lemn și funinginea ucid melcii rapid în special pe vreme uscată. Un efect similar îl are şi varul hidratat.
Din pir târâtor se poate face şi un ceai, prin macerarea în apă caldă timp de 24 de ore. Se pulverizează pe pământ, nu pe plante.
Culturi capcană şi momeli vegetale: Fasolea, hreanul, tătăneasa, gălbenelele, salata verde, varza albă, crăiţele, patlagina și cârciumăresele pot fi utilizate ca şi culturi de sacrificiu pentru protejarea altor plante.
Hreanul şi tătăneasa sunt plante puternic invazive, însă se pot utiliza numai frunzele lor tăiate, ca momeli. Frunzele de tătăneasă conţin mai multe proteine decât frunzele oricărei alte legume, ceea ce explică atracţia lor. Se fac grămezi din frunze, care se inspectează periodic şi se adună melcii prezenţi la ospăţ. Frunzele acestor plante se pot împrăştia, ca o barieră, în jurul straturilor cu culturi vulnerabile. Se mai pot încerca napii şi cartofii tăiaţi felii.
Alte capcane: Mâncarea pentru câini, înmuiată cu apă, se aşează grămăjoare în grădină. Se spune că atrage melcii, precum stârvul atrage muştele. Ghivece de flori din lut ars, răsturnate, sprijinite pe o pietricică, astfel încât să rămână destul loc pentru intrarea limacşilor.  Ghivecele se plasează în locuri umbroase şi liniştite din grădină. Bucăţi de lemn putrezit, îmbibate cu apă, împrăştiate prin grădină, sunt bune adăposturi pentru melci. Resturi de covor umed împrăştiate prin grădină vor atrage melcii ca un magnet!  Jumăţati de citrice, golite de miez şi aşezate pe sol, cu partea secţionată în jos atrag, de asemenea, melcii. Nişte vase de plastic speciale, cu acoperiş, în care se toarnă bere, pot fi cumpărate din magazine specializate şi se spune că atrag melcii.
Toate aceste capcane se inspectează periodic, adunând melcii găsiţi.
Cultivă plante evitate de melci: Melcii ocolesc plantele de usturoi, arpagic, cicoare, andivă, varză roşie, ghimbir, mentă, salvie, chimen, asmaţui, conduraşi, floarea-soarelui şi altele. Intercalate între plantele vulnerabile, ţin melcii la distanţă.
Alte măsuri: Felii de castravete puse intr-o farfurie de tabla din aluminiu emana un miros neplacut pentru melcii care  vor părăsi zona din apropiere.

Acest articol reprezintă, mai ales, o sinteză a unor informaţii găsite în jungla internetului. O completare, cuprinzând, de astă dată, relatarea unor experienţe personale din lupta contra acestui flagel, puteţi citi în continuarea articolului .