Combaterea melcilor din grădinile organice

Melcii cu cochilie şi limacşii se numără printre cei mai comuni dăunători din grădinile noastre. Pentru cei care practică grădinăritul intensiv, utilizând chimicale de sinteză, există o serie de produse special concepute pentru combaterea acestrora.
Pentru cei care practică grădinăritul organic, redăm, în continuare, mai multe metode de prevenţie şi combatere.

Mai întâi trebuie să ştim că în grădina organică melcii pot fi mult mai prezenţi decât într-o grădină obişnuită. În primul rând datorită absenţei produselor toxice dar şi pentru că umezeala de sub stratul de mulci şi din grămezile de compost îi atrage. Pe cât posibil, grămezile de compost se vor amplasa măcar la 5 -10 m distanţă de grădină.
Distrugerile provocate de melci pot fi foarte însemnate. Aş aminti aici doar un caz din experienţa proprie.
În urmă cu mai mulţi ani, când cochetam cu pasiunea realizării de mobilier şi obiecte pentru decoraţiuni din lemn sălbatic, am încercat cultivarea imortelelor (Helichrysum bracteatum) . Strat după strat, utilizând seminţe provenind de la diverşi furnizori, totuşi plantele refuzau să răsară. Până când, la un capăt de rând, am observat un şir lung de vreo doi metri de codiţe. Codiţe goale, fără frunzuliţe.
M-am lămurit repede. Eclozaseră ouăle melcilor şi puii lor căutau hrană pe măsură. Puteam eu, mult şi bine, să acuz calitatea seminţelor, puteam să reiau de nenumărate ori semănatul, cauza era alta.
Odată depistaţi vinovaţii, mi-a fost uşor să găsesc o soluţie. Am trecut la obţinerea de răsaduri în jardiniere, sub geam. La sădire plantele erau măricele, bebelaşii melcilor aveau suficientă papa la îndemână, ca să mai şi rămână. Mai ales că începusem şi o campanie de adunare a lor, de pe plante, în fiecare dimineaţă. Erau, poate, mii.
Acum, până nu apucă să se înmulţească, este momentul să-i rărim pe flămânzii melci. Eu merg, noaptea, cu lanterna, după ploaie, ori chiar pe ploaie, sau când pământul e doar umed, printre straturi, şi-i adun. Acolo unde am poteci amenajate, pavate cu cărămizi, cu pietre de râu ori, pur şi simplu, cu bucăţele de crengi tocate.

Dar să enumăr principalele metode şi să vă povestesc câte ceva despre acestea, ce am aflat şi eu de la alţii.
Bariere formate din materiale zgrunţuroase, plasate în jurul plantelor care plac melcilor, sau în jurul straturilor, vor împiedica trecerea acestora. Pot fi folosite coji pisate de ouă , coji sfărâmate de nuci sau de alune, nisip grosier, rumeguş, tărâţe de ovăz, pleavă de grâu, paie tocate (şişcă), scoarţă de copac mărunţită, pământ de diatomee, păr de animale, ace de conifere, zaţ de cafea. Sunt păreri conform cărora cofeina rămasă în zaţ alungă melcii. Nu sunt chiar convins.
Mulciul din resturi vegetale uscate, precum urzici, frunze de tătăneasă, frunze de roşii, frunze a diferite soiuri de ferigi, frunze de stejar, poate fi, de asemenea, util.
Cenuşa de lemn, funinginea, varul hidratat, utilizate ca bariere, pot fi utilizate mai ales în perioadele de timp fără ploaie. După prima ploaie mai sănătoasă vor fi împrăştiate şi integrate în sol.
Un mulci făcut din tulpini și frunze de plante puternic mirositoare, cum ar fi pelinul, menta, vetricea, roinița, crenguţe de rozmarin, va ajuta la alungarea melcilor.
Pirul târâtor (Agropyron repens, familia Gramineae), afectează sistemul nervos al melcilor care se hrănesc cu acesta. Se poate toca şi utiliza ca mulci.
Din păcate pirul târâtor este foarte invaziv, o singură bucăţică de rizom putând duce la proliferarea acestei plante periculoase şi foarte greu de stârpit. Eu personal nu aş recomanda nimănui utilizarea acestei plante în grădină.
Pentru cei care au grădina în apropiere de mare le pot fi de ajutor algele bine spălate cu apă dulce.
Benzi din cupru, late de cca. 5 cm, puse în calea melcilor, dar şi sârme din cupru, încolăcite în jurul plantelor ameninţate, par a fi eficiente. De asemenea, fâşii din folie neagră din polietilenă (decupate din banalii saci de gunoi), fixate la sol cu ţăruşi, pot constitui o piedică în calea melcilor.
Există, de asemenea, garduri speciale, utilizate în fermele pentru creşterea melcilor.
Prădătorii: Sunt foarte utile măsurile simple de atragere a prădătorilor naturali ai melcilor, precum aricii, gândacii răpitori, larvele de licurici, şerpii de casă, broaştele, păsările etc.
Broaştele şi broaștele râioase, salamandrele, reptilele precum şerpii de casă, șopârlele, broaştele ţestoase pot fi încurajate prin prezenţa unor adăposturi răcoroase şi umede – cel mai uşor de obţinut prin împrăştierea, în grădină, a unor pietroaie sau resturi de betoane. Deşi acestea atrag şi/mai ales, melcii.
Broaştele, chiar şi cele râioase, se înmulţesc doar în mediu acvatic, de aceea este utilă amenajarea, în grădină, a unui mic iaz, populat cu câteva plante acvatice. Chiar şi un rest de butoiaş din plastic, îngropat în pământ, poate juca rolul iazului. Trebuie doar să avem grijă să înlocuim periodic apa evaporată.
Păsările, de exemplu găinile, sunt vânători deosebit de harnici. Din păcate, pe lângă melci, acestora le plac şi plantele şi, mai ales, râmele. Sunt utile pentru curăţarea grădinii, imediat după recoltare.  Mierlele, ciorile, bufnițele, pescărușii,  graurii, precum şi sturzii sunt atraşi de aceste concentrate de proteină care sunt melcii. Raţele alergătoare indiene sunt prădători deosebit de eficienţi care pot curăţa rapid grădina de melci. Am auzit că prin Austria pot fi chiar închiriate în acest scop.
Carabus auratus se hraneste cu limacşi şi melci cu cochilie, dar şi cu insecte şi larve de insecte precum viermele merilor şi perilor (Cydia pomonella L.), gândacul de colorado (Leptinotarsa decemlineata), gândacul dungat al castraveţilor (Acalymma vittatum) şi, din păcate, cu râme. Carabus auratus în greutate de 0,640 g/individ consumă 0,875 g pradă.
Există studii care sugerează că aceşti gândaci realizează şi un control biologic al buruienilor. Pentru atragerea cărăbuşilor aurii este bine să se păstreze zone înierbate necosite. Plantele aparţinând genului Phacelia, originare din America, îi atrag. Facelia este una dintre cele mai bune plante melifere, care este şi îngrăşământ verde fixator de azot, plantă furajeră, având, de asemenea, acţiune antipoluantă şi antinematodă. Facelia este rezistentă la boli si la secetă, este un erbicid natural (sufocă buruienile), se autoînsămânţează.
Nematozii Phasmarhabditas hermaphrodita sunt deosebit de eficienţi în lupta împotriva melcilor. Sunt crescuţi intensiv în Marea Britanie şi comercializaţi sub denumirea Nemaslug. Dacă sunt eliberaţi în grădină, se vor infiltra în sol, odată cu apa de ploaie şi vor ataca şi ucide melcii care, în proporţie de 90 %, se ascund în pământ. Fişa produsului afirmă că, utilizat oricând, între lunile aprilie şi octombrie, când temperaturile sunt mai ridicate, scapă grădina de melcii într-o perioadă de până la șase săptămâni. Solul trebuie să fie menţinut umed pentru ca nematozii să poată supravieţui. Sunt livraţi într-o pungă sigilată şi pot fi păstraţi în frigider până la două săptămâni.
Există chiar şi alţi melci care sunt duşmani naturali ai melcilor comuni. Rumina decollata este un melc lunguieţ, cu lungime până la 40 mm, care populează regiunile din jurul Mediteranei şi care se hrăneşte, între altele, cu alţi melci şi cu ouăle acestora. Din păcate consumă, în egală măsură, vegetale şi râme. Nu ştiu dacă poate fi aclimatizat în regiunile noastre.
Masuri culturale: Săpatul pământului cu hârleţul, deşi nu este recomandat în grădinăritul organic, poate contribui la reducerea populaţiilor de melci. Dacă solul este afânat, chiar înainte de apariţia gerului, pe o adâncime de 20 cm, melcii adăpostiţi pentru perioada de hibernare vor fi scoşi la suprafaţă şi vor îngheţa. Primăvara limacşii şi melcii cu cochilie îşi ascund ouăle în gropi săpate în pământ. Săpând solul după depunerea ouălor, acestea vor fi scoase la suprafaţă şi se vor usca
Ceaiuri pentru stropit: Plantele pot fi stropite la plantare cu fiertură de lavandă, begonii sau coacăze. Ceaiul de pelin respinge, de asemenea, melcii. Este, mai ales, util pentru a fi pulverizat pe sol, toamna, când melcii îşi sapă adăposturile pentru iernare. O infuzie de rădăcină de hrean tocat, frunze mărunţite de muşcată şi boia de ardei iute Cayenne (Capsicum annuum L. var. cayenne), peste care se toarnă 3 litri de apă fiartă şi se lasă să se răcească cel puţin o oră, pulverizată pe plante, respinge melcii.
Sulfatul de fier îi ucide prin contact. Se amestecă 2 linguriţe de sulfat de fier cu 2 litri de apă şi se pulverizeză pe plante. Cenușa de lemn și funinginea ucid melcii rapid în special pe vreme uscată. Un efect similar îl are şi varul hidratat.
Din pir târâtor se poate face şi un ceai, prin macerarea în apă caldă timp de 24 de ore. Se pulverizează pe pământ, nu pe plante.
Culturi capcană şi momeli vegetale: Fasolea, hreanul, tătăneasa, gălbenelele, salata verde, varza albă, crăiţele, patlagina și cârciumăresele pot fi utilizate ca şi culturi de sacrificiu pentru protejarea altor plante.
Hreanul şi tătăneasa sunt plante puternic invazive, însă se pot utiliza numai frunzele lor tăiate, ca momeli. Frunzele de tătăneasă conţin mai multe proteine decât frunzele oricărei alte legume, ceea ce explică atracţia lor. Se fac grămezi din frunze, care se inspectează periodic şi se adună melcii prezenţi la ospăţ. Frunzele acestor plante se pot împrăştia, ca o barieră, în jurul straturilor cu culturi vulnerabile. Se mai pot încerca napii şi cartofii tăiaţi felii.
Alte capcane: Mâncarea pentru câini, înmuiată cu apă, se aşează grămăjoare în grădină. Se spune că atrage melcii, precum stârvul atrage muştele. Ghivece de flori din lut ars, răsturnate, sprijinite pe o pietricică, astfel încât să rămână destul loc pentru intrarea limacşilor.  Ghivecele se plasează în locuri umbroase şi liniştite din grădină. Bucăţi de lemn putrezit, îmbibate cu apă, împrăştiate prin grădină, sunt bune adăposturi pentru melci. Resturi de covor umed împrăştiate prin grădină vor atrage melcii ca un magnet!  Jumăţati de citrice, golite de miez şi aşezate pe sol, cu partea secţionată în jos atrag, de asemenea, melcii. Nişte vase de plastic speciale, cu acoperiş, în care se toarnă bere, pot fi cumpărate din magazine specializate şi se spune că atrag melcii.
Toate aceste capcane se inspectează periodic, adunând melcii găsiţi.
Cultivă plante evitate de melci: Melcii ocolesc plantele de usturoi, arpagic, cicoare, andivă, varză roşie, ghimbir, mentă, salvie, chimen, asmaţui, conduraşi, floarea-soarelui şi altele. Intercalate între plantele vulnerabile, ţin melcii la distanţă.
Alte măsuri: Felii de castravete puse intr-o farfurie de tabla din aluminiu emana un miros neplacut pentru melcii care  vor părăsi zona din apropiere.

Acest articol reprezintă, mai ales, o sinteză a unor informaţii găsite în jungla internetului. O completare, cuprinzând, de astă dată, relatarea unor experienţe personale din lupta contra acestui flagel, puteţi citi în continuarea articolului .

About nelucraciun

I'm a young spirit in an old body.
Galerie | Acest articol a fost publicat în eco, Grădină, Natură și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

40 de răspunsuri la Combaterea melcilor din grădinile organice

  1. anda spune:

    Deci! ziceai ca pirul strica nervu’ melcanilor??Vax!! Din putintica me’ experienta in domeniu,stiu ca mana omului dimpreuna c-o galeata in care sa-i colectam dintr-o gradina,dis de dimi’ cand se crapa de ziua,…ziceam :mana omului e sfanta!!Restul,restul poate fi doar ipoteza! Melcul trece peste orice.Nu suporta granulele albastre care-l fac sa zamuie pana la obstescul lui sfarsit……dar daca vrei sa ai o gradina cu respect pentru obrazul tau,…folosesti mana.Poti incepe cautarea chiar in frunzele de hrean,pentru ca acolo vom gasi o prada bogata…Iar daca am astepta pana se streseaza melcusorul din cauza de pir,…vom descoperi neste adaptari la mediu..socante.

    • nelucraciun spune:

      Asta am gasit in „literatura”, am facut o sinteza, zic eu, cuprinzatoare.
      Si eu ii adun manual din gradina de la oras, ce faci, insa, daca ai o jumatate de hectar de gradina sau mii de puiuti, cum am avut eu prin 2002 sau 2003…Daca ai fi citit cu atentie ai fi vazut ca o buna parte din articol se refera la capcane si momeli de unde, normal, se aduna tot manual. Iar pirul, daca ai citit altfel decat in diagonala, ai fi vazut ca l-am mentionat doar cu titlu de inventar si nu l-am recomandat…din alte motive insa, nu ca m-as fi indoit de eficienta lui…pana la proba contrarie.

  2. anda spune:

    Eu vorbesc de o gradi’ de bun simt de 10-11 ari.In general ma intereseaza toate articolele in care gasesc ceva real si raspunsuri sau in care mi se confirma neste pataranii cu care m-am confruntat in „scurta” mea viata…de gradinar parlit.Cred ca am destula practica in domeniu ca sa nu pun baza pe apa descantata si aripi de licurici, dar fi sigur ca sant atenta la orice mi-ar putea usura munca

    • nelucraciun spune:

      Sa inteleg ca acest articol este fantezist, „ireal”? Apa descantata si aripi de licurici?
      Stau si ma gandesc ce ar insemna sa adun manual melci de pe cei 1000 mp pe care-i cultiv cu legume in gradina mea de la tara…este adevarat, am acolo si cartofi, ceapa, usturoi si alte plante care sunt ocolite de populatia cu coarne bourene…dar tot ramane prea mult.
      Eu zic sa citesti mai atent si sa comentezi la obiect, daca ai chef…

  3. anda spune:

    Nu !! Poate ca este foarte realist articolul,dar nu se aplica in orice zona.Si eu stau si ma gandesc ca va veni primavara si cumnata mea care foloseste o bucata din gradina mea a mulcit-o cu gunoi si paie si mi-e groaza ca la primavara va fi o cultura adevarata de carne cu cochilii….Nici nu cred ca putem inchiria rate de China ..Ca sa nu punem problema nematozilor,care dand de morcovi,ceapa,usturoi….cine nu stie ce ravagii face un nematod???Astia pot fi programati cu obiectivul doar pe melci??sau poate nu pricep eu despre ce nematod e vorba?Sau raioasele?pai ce canale fac astea in pamant cu aeriseala la radacin,ca tre’ sa fi cu sapa mai prezent decat cu adunatul melcanilor.Nu zic ca cenusa,varul n-ar fi bune ..Dar varul cand intra in sol il betoneaza[ai dat cu var vreodata?]Si eu il folosesc la ceapa cand da semne de boala,o data ,hai de 2 ori si-atat.In verile secetoase face solul ca betonul,ori cat ar fi de hidratat.Cat despre pasari …gainile- trebuia sa ii adunam noi pentru ca o data pus in gradina[legumele] cine le-ar mai lasa libere[oricum primarul cel vechi ni le-a adunat]..sturzi nu sant in toate zonele,alge nici ele,….grauriii,..graurii sant mai activi la capsuni si orice altceva decat melci…Eu folosesc cenusa de lemn[vecina are centrala pe lemn] si tot nu scap de fiare.Cenusa e buna minunata dar efectul e prea minor,
    Dar in fiecare primavara imi rezerv timp si nervi pentru adunarea lor .Cred ca si capcanele sant bune,.[si mai ales pentru melcii fara cochilie sant minunate capcanele cu maruntaie de peste]..dar fiind in gradina mea imi cunosc zona si stiu unde sa-i caut .Cam 2 saptamani dureaza cursa asta .Acum vreo 3-4 ani am renuntat si la granulele albastre si prefer sa-i adun cu mana.Avem si soparle dar nu stiu cu ce se ocupa,iar un butoi cu apa neacoperit ar produce neste tantari…Eu am un cub de 1000 de litri si primavara ii pun plasa de tantari deasupra,ca si asa…ne kilaresc fiarele
    Deci vreau sa spun :ca nu tot ce scrie in articol se poate aplica si daca am incerca cu diverse plante sau carcalaci, am putea sa ne carpim cu alte buclucuri nedorite si poate mai costisitoare ca munca si nervi.Nu contest faptul ca fiecare are dreptul sa aplice ce metoda prefere si-si permite dar eu in gradina mea prefer sa-i adun cu mana.si oricare care lucreaza o bucata de pamant si care a dat piept cu m’nealor stie ca ceaiurile ,licuricii, nu-s destul
    Mi-ar place sa fie adevarat si sa muncesc mai putin,mi-ar place sa am timp sa pot vedea ce efecte ar avea tratamente de genul asta,dar mi-e ca toamna…Daca am batut campii primesc critici,…ca de asta exista net,.daca nu, tot asa…O seara buna

    • nelucraciun spune:

      Uite, eu in gradina de la tara nu am treaba cu ei! Cel putin pana acum. Dar sunt medii cat de cat naturale in jurul gradinii – o livada cu fan, apoi la cateva zeci de metri o vale, un parau care vara seaca (de fapt, dintr-un an, cam 2/3 e sec), cu vegetatie spontana, inclusiv arbori, pe maluri, mai nou este si un teren nelucrat, vandut de un vecin inainte de criza nu se stie cui si, tot mai nou, o cultura de lucerna pe o parte a gradinii mele. Fiti sigura ca in aceste locuri sunt fel de fel de pradatori care ii controleaza pe cei cu coarne bourene. Cu graurii problema e, intr-adevar, mare in cazul fructelor, acum vreo trei ani, cand, bag-seama, foamea a fost mare, s-au luat pana si de prune, fapta inca nemaiintalnita in zona, domeniile lor de predilectie fiind visinii, ciresii, evtl. strugurii.
      Tantarii, cum se lasa seara, sunt in mediul lor natural acolo, primaria locala nu ii combate, cum face cea de la oras…broaste raioase gasesc destule cand scot cartofii, altfel nu ma deranjeaza. Doar cartitele, coropisnitele prefera gramezile de gunoi putrezit din apropiere.

  4. anda spune:

    am gasit si eu articolul din care se pare ca te-ai inspirat-gradina acasa.ro.Pe noi practica ne omoara.

  5. anda spune:

    Pe „gradina acasa.ro sant redate aceste proceduri inclusiv cea cu sarma de cupru si pe „agroromania”,.. celelante. In fine…si langa mine in gradina e cam aceeasi situatie:2 gradini nelucrate,in care se pot zbengui diverse creaturi flamande [in afara de mine]…dar primavara…primavara niciodata nu vor fi destui pradatori ca sa starpeasca melcotanii.Si mai citeam ceva despre o rafie -folie neagra pe care melcii s-ar putea praji daca s-ar aventura pe ea cand este incinsa de soare. Or’ melcii ies dis de dimi’ , nu prea au de-a face cu soarele amiezii.Si noaptea.. [caci ei sant doar niste pradatori de noapte, matinali sau de timp ploios…] sau in zorii zilei nici o bariera de coji,pietris ,pleava…orice piedica,[melcul poate aluneca linistit pe o lama de cutit fara sa se taie] nu-i poate opri:singurul lor ‘fielling’ este foamea,singurul lor vis este planta cruda,verde,si unicul scop e sa ajunga la ea.Mai facem o greseala cand ii vedem mici si-i credem prosti:-daca azi gasesc o piedica,maine vor gasi alta cale….noi stim o poveste despre viteza melcului[din pacate adevarata]. Eu, dimineata la 4,30-5 imi iau furtunul si ud si pe la 7-7,30 trec la adunatul fiarelor mari si mici .am un schelet de solar pus pe niste bortari si de acolo recoltez pui ,multi ‘pui de melci’.Graurii ,..cred ca se ocupa de alte, nu-i pasioneaza carnea de melc,raioasele se ocupa de cartofiii din cuiburisi alte radacini gustoase, cartitele cu nabadaile lor,coropisnite,-SLAVA DOMNULUI nu avem in zona,….dar,…dar avem catei pamantului[harciogi]de toate culorile.Avem si limaxi….pe astia ii poti atrage cum spuneam mai sus cu maruntaie de peste puse pe farfurioare de cu seara… In rest sant basme.!!Imi cer iertare ca-mi permit sa dau un sfat cititorilor de pe blogul tau:-cei care vreti sa scapati de pradatorii acestia,inarmati-va cu manusi[pentru cei scarbosi,sau fricosi],cu o galeata[sau o punga]si rezervati-va diminetile pe timp de 2 saptamini[poate mai mult,poate mai putin]depinde cati sant si treceti la recoltat. puneti si momeli .Fiti fara mila!! si cei care aveti ,bucurati-va pasaretul…Atentie!! limaxii nu-i dati la gaini[cica-s otravitori]
    Multumesc pe aceasta cale d-lui Nelu Craciun ca mi-a permis sa ma dezlantui pe blogul m’nealui si tin sa-i amintesc ca el m-a provocat sa comentez daca am chef[ma pricep nitelusi si la engleza si promit ca voi arunca un oki si pe nematoaneleslug acelea]

    • nelucraciun spune:

      „Pe “gradina acasa.ro sant redate aceste proceduri inclusiv cea cu sarma de cupru si pe “agroromania”,.. celelante.”
      Ce-ar fi sa faci un inventar comparativ. Un exercitiu util. Dupa aia treci la Ponta!
      Am scris, din start, in corpul articolului, ca enumar metodele aflate de la altii. Adica fac o sinteza.
      Vad ca mereu esti Gica contra.

      „citeam ceva despre o rafie -folie neagra pe care melcii s-ar putea praji daca s-ar aventura pe ea cand este incinsa de soare”
      Nu la mine. de acord, din aceleasi considerente.

      „raioasele se ocupa de cartofiii din cuiburi si alte radacini gustoase”
      Nu papa cartofi. Merg acolo dupa melci si insecte. Acestia papa tuberculi de cartofi.

      Si inca ceva: ce zici de puiutii care isi duc veacul mai ales pe sub pamant si halesc coltii semintelor, de nu mai rasar in veci!
      Iar daca melcii ies afara, noaptea si pe ploaie, rascheteaza plantutele abia rasarite.
      Chestiile astea sunt experienta, confirmata de lectura.

      • anda spune:

        Oui,chef!! Raison ,chef!!Se dovedeste ca ‘fiarele’ sant nocturno-matinale,ca nu le prinde amiaza la prajit pe folie-rafie…ca noaptea ,cu ajutorul unei lanterne ,se poate incerca recoltarea lor…etc,..etc…etc…tot din experiente…Caci unele metode tin -in cazul unei gradini fara chimicale….altele tre’ aplicate sau incercate cu timp,mult timp si in general nu dispunem de acest timp.Toti vrem toamna in camara provizii…

  6. anda spune:

    Am spicuit putin acel articol si am constatat cu stupoare ca posedam prin zona noastra si vietati de acestea[si nu le confund cu melcii fara cochilie] dar si ele se okupa tot de treburi ticaloase: si lor le place umezeala ,frunzele verzi si locurile bine lucrate[in special stratul de morcovi] ‘or avea ceva modificari din cauza pamantului romanesc,…sau poate nu-si stiu sarcinile de servici….

  7. Juni Miron spune:

    Foarte interesant, nelu, vara asta am sa incerc si eu cateva metode de aici, desi in gradina mea de la tara melcii nu sunt o specie invaziva, nu stiu din ce motiv ne toleram reciproc, ori – pradatorii lor ne-vazuti de mine, sunt foarte activi.
    Recunosc in articol multe din metodele de aici:
    http://www.weekendgardener.net/how-to/snails-slugs.htm
    In articolul de mai sus apare in plus ca remediu si ceaiul AFRICAN RED TEA ROOIBOS; se gaseste si la noi.
    As vrea sa te intreb daca ai facut experienta din conversatia ta de aici cu Gioni:
    http://vasi-gioni.blogspot.ro/2012/04/plantarea-rasadurilor-de-fasole-sfaturi.html?showComment=1339132570388#c455821067833446129

    • nelucraciun spune:

      Cand am aflat despre metoda respectivă, reuşisem să-i cam răresc. Am mai găsit, totuşi doi, i-am pus în garaj, într-un borcan cu apă, în ideea că voi mai găsi şi alţii. A venit perioada secetoasă, melcii s-au ascuns, am uitat de borcan, am plecat în concediu şi, când m-am întors şi am dat de borcan, mi-a fost groază să-l deschid. Mulţumesc pentru reamintire.

  8. Juni Miron spune:

    Nelu
    Te rog mult sa ma scuzi, acum imi dau seama ca, ceea ce eu vroiam sa fie un mesaj de apreciere, suna ca o jignire pura si simpla, ca si cum tu ai fi copiat un articol de undeva. Tocmai eu, care am cautat si eu solutii la probleme pe multe site-uri si in multe limbi si trebuia sa stiu cat de greu e sa faci un rezumat concis si eficient din atat de multe surse. daca nu s-a inteles din prima, te rog sa ma crezi ca nu am intentionat sa spun altceva. Oricum, articolul acesta al tau e o referinta pt. mine, l-am salvat si multumesc mult pentru el. Scuze inca odata.
    Camelia

  9. Dani spune:

    Unele metode le stiam, altele le citesc pentru prima data aici. Eu folosesc jumatati de citrice de obicei pe post de capcane. Ma bucur, ca ai scris despre rozmarinul tocat, am din belsug si o sa-l folosesc, ca avem o multime de limacsi, si astia-s cei mai rai … Merci !!!

  10. geomarz spune:

    La mine, gradina, este plina de pir. Melcii nici nu tricnesc de el. Il folosesc sa se depaseze catre bucatica pe care vreau sa cultiv cite ceva. Maninca fericiti frunzele de la dovlecei, mi-au distrus un smochin si un laur…
    Nu maninca ceapa cartofii rosiile…
    Rozmarinul il pot cumpara de la plafar.
    Dar, din nefericire, vine iarna din nou.

    • nelucraciun spune:

      Cateva zile, doar. Sa speram.
      Oare melcii sa fie cei care atenteaza la smochin? Si la mine isi cauta adapost, vara, la baza tufei smochinului. Pentru ca e racoare si umezeala acolo. Dealtfel, cum ar putea manca frunzele alea iritante?
      Iar faptul ca nu papa pirul, inseamna ca s-au adaptat.

      • geomarz spune:

        Smochinul era mic. Abia il plantsem. Au mincat toate frunzele si mugurii pina mi-am dat seama ce se intimpla. L-am salvat punindu-l intr-un ghivei in care il tin de doi ani. O sa-l schimb intr-unul mai mare si o sa-l plantez abai cind va avea dimensiunea unui copacel.

      • nelucraciun spune:

        Ei da, astăzi, pe ploaie, am făcut o inspecţie frontală prin grădina de la oraş. Deşi afară erau mai mult de 10 grade Celsius, nu am găsit nici un limax.
        În schimb, melci cu cochilie am găsit, ici-colo, câte unul, numai din cei micuţi, pui adică, unul chiar pe poteca din solar. Când am ajuns la prima tufă de coada şoricelului ornamentală, pornită viguros în vegetaţie, am dat de doi. La altă tufă, cea mai mare, am adunat 3 sau 4. Toţi mititei.
        Iată că am ajuns şi la tufa smochinului. Care pare moartă. Îngheţată, adică, de gerurile iernii. Dezastru! Am adunat, la repezeală, peste treizeci, două mâini pline. 3 – 4 adulţi, în rest mititei. Şi, coroborând experienţa mea din timpul verii, când la baza tufei smochinului, la umbră şi umezeală, găsesc mereu melci, cu cele scrise de @geomarz, precum că i-au nenorocit puiul de smochin şi cu cele păţite pe vremea când cultivam imortele care nu apucau să iasă bine la lumină, că şi cădeau victime ale melcilor, am concluzionat: melcii au o atracţie deosebită pentru mugurii şi frunzuliţele abia ieşite ale smochinilor. Care nu apucă să crească. Crezi că n-a pornit în vegetaţie ba, mai rău, că s-a uscat, în realitate orice colţişor verde este păpat imediat ce îndrăzneşte să iasă la lumină.
        Atât tufele de smochin, cât şi cele de coada şoricelului sunt locuri unde trebuie căutaţi, pe lângă cele deja menţionate în articol.
        Mulţumesc, @geomarz pentru împărtăşirea observaţiilor personale.
        Rămâne, totuşi, deschisă, problema cu pirul.

  11. petre spune:

    Capcane eficiente pentru melcii limax se pot face din cutii de plastic gen cutii de inghetata la care decupati 2-3 fante de intrare de cca 2/2 cm in functie de marime, dupa care se toarna bere cam de 2 degete ,se va aseza seara in zonele vizate iar dimineata le ve-ti gasi pline cu melci limaxi betivi garantat.Incercati la mine a dat roade capturile si repetati pina scade numarul lor in timp.

  12. Emil spune:

    Am avut invazie de limax negrii , apoi rosii. Folosesc o pereche de rate (aproximativ dresate !!), adica le place sa se tina de mine peste tot. Melcii de la sol sunt colectati direct de rate, melcii de pe plante ii scutur cu un bat. Metoda are succes garantat, nu pun mana pe ei, nu ma aplec, nu trebuie sa-i omor eu. Nu las ratele singure in gradina caci fac deranj si le aduc un pic flamande ca sa nu aiba chef de joaca.Metoda poate fi folosita la gradina de 1000-1500 mp, bineinteles pana se satura ratele.Ma gandesc sa mai cumpar o pereche de rate dar nu stiu daca voi reusi sa le stapanesc actiunea, sa nu faca ce vor ele prin gradina.
    Cei care practica culegerea lor au dreptate, este singura metoda eficienta si ecologica dar omul a invatat sa foloseasca si animale, pasari ca ajutoare.Exemple clasice : lupul domescticit devenit caine si soimul folosit la vanatoare. Succes tuturor ce folosesc alte metode, eu sunt foarte multumit caci am reusit sa scad populatia de limax la un nivel minimal

  13. cipm66 spune:

    Tot gasesc pe net referinte la pamantul de diatomee care se gaseste in florarii. A gasit cineva dintre dvs in Romania asa ceva?
    Stiu ca avem cariere de diatomti parasite… dar in florarii daca am intrebat de asa ceva, raspunsul a fost tot o intrebare „Ce este acela?”.
    Daca stiti vreo locatie de unde se poate cumpara, sunteti bun sa lasati un mesaj aici?
    Multumesc.

  14. cipm66 spune:

    Multumesc pentru raspuns.
    Acesta era produsul la care faceati referire http://www.delcamag.ro/ ?

  15. nelucraciun spune:

    Facusem o confuzie. De aceea am sters raspunsul in scurt timp. Scuze.
    Dar daca problema dvs. este, totusi, combaterea melcilor si in mod special a limacsilor, promit sa revin, cat de curand pot, cu un update al experimentelor mele din acest sezon, care chiar dau rezultate.

    • Cipm spune:

      M-am gandit ca poate fi o confuzie, de aceea am postat linkul, pentru a fi sigur. Linkul facea referire la dolomita si pe mine ma interesa diatomit(kieselgur).
      Scuze ca va „poluez” topicul🙂 Nu melcii sunt problema mea. S-au aciuiat niste gandaci in boxa de la bloc si nu as fi vrut sa dau cu chimicale. Pe forumurile straine am citit ca diatomit-ul „face minuni”
      multumesc inca o data pentru raspuns.

      • valentina spune:

        buna ziua. Am citit si eu cu interes articolul. As dori sa va spun ca eu am doua metode pentru a distruge melcii din gradina: prima metoda e cea de dimineata pe racoare cand ma inarmez cu sare si ma duc in gradina. Pun sare pe melci si in cateva minute melcii mor. Pun sare si pe langa melci…in caz ca vin altii si asa se omoara singuri. A doua metoda e oferita de un amic din Germania…am facut o gaura in gradina, am pus un pahar in gaura plin cu bere. Melcilor le place mirosul de bere si intra singuri acolo. Bunica amicului din germania a amplasat recipiente cu bere prin gradina….si asa a rezolvat problema melcilor. Sper sa va ajute si pe voi cele doua metode🙂 Eu locuiesc in Slovacia si aici toata lumea scapa de melci cu sare. O gradina paradisiaca va doresc:)

      • nelucraciun spune:

        Multumim frumos. Nu contest metoda cu presararea de sare, insa sarea este un ierbicid neselectiv puternic si, prin utilizare repetata riscam sa ramanem fara gradina.
        Metoda capcanelor cu bere o aplic si eu, ca metoda complementara, pentru depistarea zonelor mai infestate – melcii manifesta oarece teritorialitate, nu se deplaseaza prea mult in gradina.

  16. arakelian spune:

    eu am tarlaua plina de limacsi. Culeg sute seara de seara.
    Multumesc celor care nu au scris teorie ci scriu din experienta.

    • nelucraciun spune:

      Este foarte buna impartasirea experientei proprii, dar si a altora, despre care avem informatii, doar daca nu este contrazisa de experienta sau de cunostintele proprii.
      Ati citit continuarea articolului? Aceasta este redactata, mai ales, pe baza experientei personale.

  17. Anghel Vasile spune:

    Incercati cu pahare de plastic pline cu bere ingropate cu gura la nuvelul solului.Dupa cateva zile ii veti gasi in pahare beti (si morti).Succes!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s